Atacurile cibernetice ale Rusiei sau ale unor grupuri ruse s-au concentrat în 2025 asupra Ucrainei şi ţărilor membre ale NATO, potrivit unui raport anual al Microsoft publicat joi.

„Actorii statali ruşi au extins anvergura ţintelor lor anul acesta, pentru a infiltra reţele şi dispozitive în principal în Ucraina şi în statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord”, se arată în Microsoft Digital Defense Report (MDDR).

Potrivit acestui raport, cele zece ţări cele mai vizate de atacurile online ale Rusiei sau de actori privaţi ce îi sunt afiliaţi erau toate membre ale NATO, cu excepţia Ucrainei, relatează Agerpres.

Numărul de atacuri cibernetice atribuite unor actori ruşi a crescut cu 25% într-un an, dezvăluie Microsoft, care nu detaliază numărul total de atacuri.

Ucraina este cea mai vizată

Potrivit unui raport Microsoft, 25% dintre atacurile cibernetice atribuite Rusiei au vizat Ucraina. Ținte frecvente sunt și mici întreprinderi din state aliate Kievului, folosite ca „puncte de acces” către organizații mai mari.

În afara Ucrainei, atacurile ruse sunt axate pe spionaj cibernetic, având ca principale victime guvernele, instituțiile de cercetare și educație, dar și ONG-urile.

Microsoft precizează că grupările ruse „externalizează” tot mai des atacurile, folosind infrastructuri criminale sau de stat. NATO a condamnat în iulie activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri cibernetice #țări membre NATO #Ucraina

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.