Acuzații grave aduse au răsunat astăzi în Parlament. Deputații Partidului „ȘOR” au venit cu mai multe dezvăluiri referitoare la dosarul furtului miliardului, în contextul în care procurorul general interimar a cerut ridicarea imunității lui Ilan Șor și a Marinei Tauber. Printre cei vizați este fostul premier, Vladimir Filat, precum și mai mulți reprezentanți ai PLDM, unii dintre care reprezintă astăzi actuala guvernare. Vădit deranjați, reprezentanții majorității parlamentare a PAS le-au închis microfoanele și i-au bruiat, încercând să-i împiedice să vorbească.

Deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, a adus la cunoștință că martorii în dosarul în care Vlad Filat a fost condamnat pentru corupere pasivă confirmă că Ilan Șor a fost obligat și amenințat de fostul premier să cumpere datorii ale BEM în valoare de 1,3 miliarde de lei. Mărturiile aparțin fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și fostului secretar general al Guvernului și fost președinte al Consiliului de adimistrație BEM, Victor Bodiu. Toate aceste mărturii și probe, se regăsesc, potrivit lui Ulanov, în decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiție, care a refuzat, în primăvara anului 2021, revizuirea sentinței lui Filat din 2016.

„Cesionarea creanţelor de la „Banca de Economii” SA prin semnarea contractului general de cesiune cu compania „Roseau Alliance”, unde a fost pusă pe seama lui Ilan Şor, persoana care gestionează această companie, datoriile bancare care s-au format ca urmare a creditelor acordate de către bancă, fiind nevoit să le preia, iar în caz de refuz a acestei propuneri Ilan Şor, urma să aibă de suferit din cauza acțiunilor abuzive ale lui Vladimir Filat”, a declarat Ulanov, care a citat din mărturiile lui Dorin Drăguțanu.

Ulanov a mai spus că instanța de recurs a conchis că declarațiile martorului Ilan Șor sunt confirmate prin cumul de probe, descrise în mod desfășurat în sentința primei instanțe și în decizia instanței de apel.

„Ilan Șor a fost eliberat de răspunderea penală, inclusiv și în ceea ce privește episodul legat de cesiunea creditelor neperformante către compania „Roseau Alliance”, după ce a venit cu un autodenunț la Procuratură, în 2015. Citez: deoarece Ilan Șor s-a autodenunțat și apoi a fost audiat în calitate de martor, el beneficiind de destul prevazut de articolul 325 al Codului penal, neavând calitate de bănuit în această cauză. Prima întrebare, domnule Robu, în bază căror fundamente legale îi înaintați învinuiri lui Ilan Șor în legătură cu cesiunea creditelor neperformante, care cu forța au fost trecute pe numele lui Șor și compania lui, în urma presiunilor lui Vlad Filat, fapt confirmat de probe și de martorii în dosar?”, a spus Ulanov.

Deputatul Ulanov a mai declarat că instanța a stabilit că schema cu creditele neperformante a fost gândită de Vlad Filat și implementată de Victor Bodiu, iar Bodiu, în calitate de martor pe acest dosar, a declarat că a primit de la Vlad Filat indicații să pună în aplicare schema de spălare a balanței Băncii de Economii.

„Bodiu a confirmat că s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor bănci internaționale pe subiectul cumpărării acestor credite și tot Bodiu confirmă că i s-a dat indicația să treacă aceste datorii pe numele companiei „Roseau Alliance”, care, ulterior, a fost înregistrată pe numele lui Ilan Șor, sub presiunea lui Vlad Filat. În această sentință scrie clar că autorul schemei este Vlad Filat, cel care a pus schema în aplicare a fost Victor Bodiu. Aveți nevoie și de alte dovezi pentru a porni dosare pe numele acestor persoane în dosarul pentru fraudă bancară? Pentru că Vlad Filat a fost judecat pentru corupere pasivă. Atunci de ce schimbați statutul procesual al lui Ilan Șor din martor în învinuit și de ce nu credeți de cuviință să schimbați statul procesual al lui Leancă, Bodiu și alții. Întrebarea de ce Iurie Leancă, Victor Bodiu, Dorin Drăguțanu, precum și alte persoane, precum Godoroja, Barbăneagră, Ioniță, care au spus clar cum s-a întâmplat totul sub presiunea lui Vlad Filat, nu figurează în dosarul cu privire la frauda bancară”, l-a întrebat Ulanov pe Robu.

Marina Tauber: Victor Bodiu și-a procurat un hotel în Austria

La rândul său, Marina Tauber l-a întrebat pe procurorul general interimar de ce unii exponenți ai guvernării, de pe vremea în care s-a produs frauda bancară, nu sunt cercetați penal și nu le sunt sechestrate bunurile. Ea s-a referit, mai exact, la Victor Bodiu, fostul secretar general al Guvernului din partea PLDM, care și-ar fi cumpărat, din banii furați de la BEM, un hotel în Austria.

„Ca informație. V-o spun public, dar sunt sigură că dumneavoastră cunoașteți. Domnul Bodiu a cumpărat un hotel în Austria, iar cei de la conducerea companiei Valiexchim, de exemplu, care au luat foarte multe credite de la Banca de Economii, nu sunt de găsit și nimeni nu-i trage la răspundere. Aici întrebarea și precizarea este de ce oamenii aceștia nu răspund, de ce bunurile lor nu sunt sechestrate, iar banii obținuți în urma vânzării acestor bunuri nu ajung în bugetul statului. Dumneavoastră doar cunoașteți această listă și eu o cunosc foarte bine cine a participat la frauda bancară. De ceacești oameni nu sunt pe banca acuzaților?. De ce noi vorbim doar despre Ilan Șor și Marina Tauber?”, a întrebat deputatul.

Procurorul general interimar s-a arătat surprins de această remarcă.

„Întrebarea care apare este de unde cunoașteți dumneavoastră despre acțiunile întreprinse de Procuratura Anticorupție?”, a întrebat în replică Dumitru Robu.

De asemenea, Tauber a declarat că fostul premier Vladimir Filat și subordonații săi din PLDM au procedat exact așa cum proceda raketul în anii 90 – a pus mâna pe bănci și a pornit contorul. Ea a precizat că din toate documentele și sentințele de judecată se vede foarte clar că Filat îl obliga pe Ilan Șor să facă diverse lucruri, ca apoi să-l facă țap ispășitor.

„Până la urmă, Șor a fost de acord cu cumpere datoriile față de bănci, cu intenția ca ulterior să se clarifice singur cu cei care au luat aceste credite. Dar, după cum am văzut, această evoluție a situației nu convenea puterii de stat. Este evident că furtul miliardului a fost realizat (și asta e foarte important, vă atrag atenția în mod special!), din cauza acelor garanții de stat, acordate în mod ilegal și care nu erau necesare și nu au fost solicitate de nimeni”, a spus Marina Tauber.

Mai mult, ea a atras atenția că garanția de stat a fost acordată de conducerea și reprezentanții PLDM din Guvern, inclusiv președintele actual Maia Sandu, dar și alții, inclusiv actuali deputați din partea PAS.

„De ce Maia Sandu, dar și ceilalți, care au semnat și care au participat, care au votat pentru aceste garanții de stat nu sunt, până în prezent, trași la răspundere?”, a întrebat Marina Tauber.

Remarca i-a deranjat pe reprezentanții majorității parlamentare, iar șeful legislativului, Igor Grosu i-a închis Marinei Tauber microfonul. Asta deși, conform Regulamentului Parlamentului, deputatul căruia urmează să-i fie ridicată imunitatea, are timp nelimitat pentru a-și expune poziția de la tribuna centrală a Parlamentului.

#Ilan Șor #Marina Tauber #Vlad Filat

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.