Thailanda și Cambodgia au convenit, sâmbătă, 27 decembrie, asupra unui nou armistițiu privind conflictul de la frontieră, transmite G4media.ro. Anunțul vine în contextul în care ciocnirile au reizbucnit la începutul lunii curente.

Într-o declarație pentru agenția Reuters, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Thailanda a declarat că armistițiul a fost respectat, la aproximativ două ore după intrarea în vigoare a acestuia, la prânz.

„Până în prezent, nu au fost raportate focuri de armă”, a spus el, potrivit sursei citate.

Totodată, ministerul Apărării Naționale din Cambodgia nu a raportat niciun conflict după ceea ce a declarat a fi fost un atac aerian thailandez sâmbătă dimineața, înainte de anunțarea armistițiului. Anunțul vine în contextul în care acordul semnat între cele două părți beligerante a pus capăt celor 20 de zile de lupte. În urma acestor evenimente, au fost ucise cel puțin 100 de persoane și multe persoane au fost strămutate din ambele părți.

Ciocnirile dintre cele două țări au reizbucnit la începutul lunii decembrie, după eșecul armistițiului în care s-a implicat Donald Trump.

„Ambele părți sunt de acord să mențină actualele dislocări de trupe fără alte mișcări”, au declarat miniștrii Apărării celor două țări într-o declarație comună privind încetarea focului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De mai bine de un secol, Thailanda și Cambodgia dispută suveranitatea asupra mai multor puncte nedelimitate de-a lungul frontierei terestre de 817 kilometri, dispută care a degenerat ocazional în ciocniri și lupte.

Noul armistițiu va fi monitorizat de o echipă de observatori din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, dar și prin coordonarea directă între cele două țări. În plus, eliberarea celor 18 soldaţi cambodgieni reţinuţi de Thailanda se va face „în spiritul Declaraţiei de la Kuala Lumpur”, un acord între cele două ţări semnat în octombrie, în cadrul unei ceremonii la care a participat și Trump.

Tensiunile dintre cele două țări vecine au atins apogeul în vara acestui an, când au avut loc ciocniri timp de cinci zile de-a lungul unor porțiuni ale frontierei. La momentul respectiv, cel puțin 48 de persoane au murit și alte 300.000 au fost strămutate din cauza conflictului, înainte ca Trump să intervină pentru a impune un armistițiu.

#armistitiu #Cambodgia #conflict #frontieră #Thailanda

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.