Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

„The Economist” a ales țara anului 2021. Printre finaliste, și Republica Moldova

17 Dec. 2021, 07:15
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
17 Dec. 2021, 07:15 // Life //  Realitatea.md

În fiecare an, prestigioasa revistă „The Economist” alege o „țară a anului”. Premiul nu se acordă nici celei mai mari, nici celei mai bogate și nici celei mai fericite, ci celei care, în opinia jurnaliștilor, și-a îmbunătățit cel mai mult imaginea în 2021.

Printre câștigătoarele din trecut s-au numărat Uzbekistan (pentru abolirea sclaviei), Columbia (pentru că a făcut pace) și Tunisia (pentru că s-a deschis către democrație). Anul acesta, menționează publicația, a fost unul dificil, mohorât și doar câteva „stele” au strălucit. Printre ele s-a numărat însă și Republica Moldova.

În 2021, Covid-19 a continuat să răspândească nenorocirea, în timp ce vaccinurile concepute în mod atât de strălucit au fost distribuite în mod inegal și au apărut noi variante, cum ar fi Omicron. În multe țări, libertățile civile și normele democratice au fost erodate. Principalul lider al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost încarcerat. Susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în SUA. Războaiele civile au cuprins Etiopia și Myanmar. Cu toate acestea, în mijlocul întunericului, câteva țări au strălucit, scrie „The Economist”.

Principalele candidate la titlul de „țara anului 2021”

În micul stat Samoa, justiția a dezamorsat o criză constituțională, a dat afară partidul aflat la putere de 33 de ani și un prim-ministru care pretindea că a fost ales de Dumnezeu și a instalat un reformator, prima femeie care ocupă această funcție.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a fost mult timp un centru pentru spălarea banilor din Rusia. Dar la sfârșitul anului 2020 a ales-o ca președinte pe Maia Sandu, o luptătoare împotriva corupției, iar în 2021 a încredințat partidului ei controlul în Parlament, arată „The Economist”.

Zambia și-a recâștigat democrația. În urmă cu un an, țara era coruptă și falimentară. În august, conducătorii săi au încercat să fraudeze alegerile, dar populația l-a votat pe Hakainde Hichilema, un om de afaceri liberal, cu o marjă atât de mare, încât fraudarea votului a eșuat. De atunci, Hichilema a încheiat un acord cu FMI, a promis că va reduce subvențiile risipitoare la combustibil și electricitate și a început să investigheze corupția.

Lituania a luptat și ea pentru valorile democratice și s-a dovedit o țară curajoasă. Dacă acest stat baltic ar fi un oraș, abia dacă ar intra în top 40 din China, după populație. Cu toate acestea, a sfidat guvernul de la Beijing, permițând Taiwanului să deschidă un birou de reprezentare în Vilnius, capitala Lituaniei. Pe de altă parte,  Lituania a ținut piept unor regimuri autoritare. A oferit adăpost disidenților din Belarus și Rusia, inclusiv femeii care a câștigat, probabil, cele mai recente alegeri prezidențiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a încercat să se răzbune forțând mii de refugiați „de import” să treacă granița lituaniană. Lituania a răspuns ferm, dar ceva mai uman decât Polonia, pe care Belarusul a provocat-o în același mod. „Dar chiar și așa, nu ea este câștigătorul nostru”, menționează „The Economist”.

Și câștigătorul este…

Această onoare revine Italiei, dezvăluie revista și argumentează: „Nu pentru măiestria fotbaliștilor săi, care au câștigat marele trofeu al Europei, și nici pentru vedetele sale, care au câștigat concursul Eurovision, ci pentru politica sa. „The Economist” a criticat în repetate rânduri Italia pentru că și-a ales lideri precum Silvio Berlusconi, care ar fi putut urma cu folos îndemnul cântecului câștigător al Eurovisionului: „Taci și fă”. Din cauza guvernării slabe, italienii erau mai săraci în 2019 decât erau în 2000. Cu toate acestea, în acest an, Italia s-a schimbat. Prin Mario Draghi a căpătat un prim-ministru competent și respectat la nivel internațional. Pentru prima dată, o largă majoritate a politicienilor săi au îngropat securea războiului pentru a susține un program de reformă profundă care ar trebui să-i garanteze Italiei că primește fondurile la care are dreptul în cadrul Planului de Redresare post-pandemic al UE. Rata de vaccinare a Italiei împotriva COVID este printre cele mai ridicate din Europa. Iar după un an 2020 dificil, economia sa își revine mai repede decât cea a Franței sau a Germaniei”.

Publicația adaugă că există pericolul ca această infuzie neobișnuită de guvernare sensibilă să fie inversată, pentru că dacă Mario Draghi va vrea să fie președinte, o funcție mai mult ceremonială, ar putea fi succedat de un prim-ministru mai puțin competent. „Dar este greu de negat că Italia de astăzi nu este un loc mai bun decât era în decembrie 2020. Pentru asta, o declarăm țara anului (2021). Auguroni!” – încheie „The Economist”.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!