Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Deși nu e recunoscută perspectiva clară de aderare a Moldovei la UE, elemente de integrare există – experți

17 Dec. 2021, 04:22
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
17 Dec. 2021, 04:22 // Politica //  Realitatea.md

Chiar dacă nu există o recunoaştere a perspectivei de aderare clare pentru cetăţeni, oricum elementele de integrare există. Dacă ne uităm la procesele integraţioniste care deja derulează, care există astăzi disponibile în Republica Moldova, eu aş zice că astăzi, R. Moldova are mai multe oportunităţi decât le-a avut Polonia în momentul în care a început să negocieze aderarea la Uniunea Europeană.

Această declarație aparține directorului executiv IPRE, Iulian Groza, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR Moldova, informează Realitatea.md.

„Sunt anumite procese care au deja loc, spre exemplu accesul pe piaţa Uniunii Europene, integrarea economică care se întâmplă şi declaraţia Summitului vorbeşte despre chestiuni mai departe. Există şi alte chestiuni, cum ar fi integrarea spaţiului liber de circulaţie euro. Discutând despre roaming, încă nu e realizat, dar Republica Moldova a reuşit să îndeplinească mai multe criterii pentru ca să permită acest lucru şi s-ar putea ca România să fie prima ţară din UE care să aplice aceeastă decizie. Accesul la zona de plăţi euro, Republica Moldova a îndeplinit mai multe criterii şi deja au început negocierile de aderare la acest spaţiu şi acest lucru va ajuta cetăţenii”, a mai spus Iulian Groza.

Despre beneficiile pe care le va aduce Republicii Moldova aderarea la zona unică de plăţi în euro, ex-ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, afirmă că se vor plăti mai puține comisioane pentru transferuri.

„Vor fi mai puţine plăţi ca comisioane pentru transferurile care se fac dintr-o ţară europeană spre Republica Moldova şi invers, ceea ce e un beneficiu pentru sectorul privat şi cetăţenii individuali. Cetăţenii din statele care sunt în proces de aderare se bucură de mult mai multe oportunităţi şi de lansarea afacerilor, şi de apărarea drepturilor, şi de acces la diferite surse de finanţare. De ce noi suntem atât de feriţi de investiţii străine? Pentru că nu există garanţiile pe care statele în proces de aderare le oferă. Fondurile pentru dezvoltarea regională sunt accesibile pentru ţările în proces de aderare, pe când Republica Moldova nu are acces la asemenea fonduri. Respectiv un cetăţean care calculează dacă să investească în Republica Moldova mai degrabă se duce în Serbia sau Macedonia. Din perspectiva strict economică, lipsa unei perspectivi de aderare la care se opun state precum Germania, Franţa, Italia este o problemă de subdezvoltare. Rezilienţa înseamnă ca cetăţenii să rămână în ţara lor, stimulente puternice pentru dezvoltarea economică pentru companiile din sectorul privat şi eliminarea corupţiei din agenţiile de stat sub această guvernare.”

Igor Munteanu susţine că redresarea, rezilienţa şi reformele sunt obiectivele majore ale Republicii Moldova, în contextul aderării la Uniunea Europeană.

„Rezilienţa ar însemna instrumente de a preveni şi contracăra larga reţea de agenţi din Federaţia Rusă care acţionează în Transnistria bucurându-se de beneficiile accesului la piaţa liberă UE. Nu trebuie să ignorăm dimensiunea de securitate, n-ar trebui ca UE să diminueze importanţa acestei perspective de aderare pentru că are conţinut economic, strategic şi toate ingredientele care fac statul să funcţioneze.

În continuare suntem supuşi unor grave probleme prin ameninţările instrumentului energetic din partea Federaţiei Ruse. Oare nu este normal ca Republica Moldova să se apropie de pieţele de pe piaţa liberă? Ne lipseşte bunăstarea. Dacă cetăţenii ar avea o bunăstare bună ar putea liber să acopere preţurile la gaze naturale aşa cum o fac cetăţenii din România. Respectiv UE ar trebui să ofere mai multe fonduri şi instrumente pentru dezvoltare strategică pentru R. Moldova şi nu doar să încurajeze reformele în general”, a conchis Igor Munteanu.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking