Fostul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia, ar fi efectuat vizite secrete la Moscova folosind un pașaport fals emis pe numele „Mihail Taușanov”, scrie publicația The Insider cu referire la date de zbor și documente obținute, citată de IPN.

Potrivit sursei, deși era urmărit internațional pentru implicarea în schema de spălare a banilor cunoscută drept „laundromat”, Vladimir Plahotniuc ar fi fost primit la nivel înalt în Kremlin și ar fi purtat negocieri directe cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak.

The Insider scrie cu trimitere la interceptări telefonice că șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a purtat negocieri cu Vladimir Plahotniuc începând cu luna iunie 2024, cu privire la revenirea acestuia pe scena politică din Republica Moldova. Kremlinul miza pe influența și resursele fostului lider democrat pentru a-și consolida poziția înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Ultima vizită a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, sub identitatea falsă „Mihail Taușanov”, ar fi avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2025.

După reținerea lui Vladimir Plahotniuc la Atena, autoritățile elene au descoperit în vila sa din Grecia nu mai puțin de 17 pașapoarte și cărți de identitate false, emise de diverse state, printre care Ucraina, Rusia și Bulgaria. Unul dintre acestea, emis pe numele „Mihail Taușanov”, născut la 22 februarie 1962, ar fi fost folosit de oligarh pentru a intra în Federația Rusă.

Potrivit Procuraturii Generale, Vladimir Plahotniuc a fost reținut la Atena pe 22 iulie. La o zi după emiterea mandatului de arestare pe numele lui Plahotniuc, autoritățile de la Chișinău au transmis cererea de extrădare către Ministerul Justiției din Grecia. Solicitarea este fundamentată pe acuzații de escrocherie și spălare de bani în circumstanțe agravante, precum și pe constituirea și conducerea unei organizații criminale. Pe 29 iulie, Plahotniuc și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#întrevederi secrete #moscova #Vladimir Plahotniuc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.