Nave de patrulare ale marinelor daneze și suedeze se aflau în zona din apropierea gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2 cu patru zile înainte de explozie, scrie The Times, cel mai vechi ziar din Marea Britanie.

Potrivit ziarului, nava daneză P524 Nymfen s-a îndreptat spre zona îndepărtată a Mării Baltice pe 21 septembrie, unde a oprit transponderul și nu a fost detectată de sistemele internaționale timp de câteva ore. The Times notează că nava „pentru prima dată în mulți ani” a înconjurat insula Bornholm, lângă care există conducte de gaz, și s-a îndreptat spre nord-est.

După ce Nymfen a oprit transponderul, o navă suedeză s-a îndreptat spre zona în care se afla, însoțită de un avion de recunoaștere al Forțelor Aeriene Suedeze.

Oliver Alexander, cercetător independent danez, a fost primul care a atras atenția asupra activității neobișnuite a marinelor celor două țări, după care Times a confirmat datele folosind înregistrările de navigație furnizate de baza de date de urmărire a navelor MarineTraffic.

„Se pare că această navă daneză de spionaj nu a ocolit doar exploziile”, a spus Jakob Kaarsbo, un fost ofițer de informații danez, care este acum analist senior la centrul de analiză din Copenhaga al Think Tank Europa.

Surse informate cu privire la progresul anchetei din Germania au spus că grupul este încă departe de a concluziona ce s-a întâmplat cu conducta.

„Chiar nu știm cine a făcut-o”, a spus o sursă.

Cu o zi înainte, 24 martie, Agenția Daneză pentru Energie (DEA) a raportat că un obiect cilindric neidentificat a fost găsit în apropierea conductei Nord Stream 2 din Marea Baltică. Operatorul de gazoducte Nord Stream 2 AG și Ministerul danez al Apărării au fost invitați să o ridice.

Agenția nu a exclus că ar fi vorba de „o geamandură de fum de mare, care este folosită de nave pentru a trimite un semnal de primejdie ziua și noaptea”.

Kremlinul a reacționat pozitiv la decizia Danemarcei de a invita Nord Stream 2 AG să participe la ridicarea obiectului de pe fundul Mării Baltice.

Explozii la gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2 au avut loc la sfârșitul lunii septembrie 2022. Putin a dat vina pe „anglo-saxoni” pentru ceea ce s-a întâmplat, pentru care întreruperea gazoductelor ar fi „benefică”.

În februarie, jurnalistul american Seymour Hersh și-a publicat propria investigație asupra sabotajului conductei de gaz. În acesta, citând o sursă anonimă, el a afirmat că explozia a fost organizată de scafandri americani cu asistența Norvegiei.

SUA și Marea Britanie au negat implicarea în atentate.

Explozia este investigată de Germania, Danemarca și Suedia, în ale căror ape internaționale s-a produs incidentul. Pe 15 martie, ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat că Rusia nu va primi permisiunea de a participa la investigarea exploziilor pe conductele de gaz.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a spus că țările nu informează Moscova despre progresul anchetei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Rusia consideră refuzul Danemarcei de a permite Moscovei să participe la investigație drept o „fraudă” și o „înșelătorie”.

#Germania #Nord Stream #Rusia

Patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice 2026, prezentat de Institutul de Politici Publice. Astfel, 27% dintre respondenți spun că ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, 11,2% pentru Partidul Socialiștilor, 8,6% pentru Partidul Democrația Acasă, iar 5,7% pentru Partidul Politic Partidul Nostru. În același timp, aproape o treime dintre cei intervievați sunt indeciși.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 24,2% dintre respondenți nu știu cu cine ar vota, 4,9% spun că nu ar participa la alegeri, iar 4,8% nu au oferit un răspuns. El a precizat că redistribuirea opțiunilor alegătorilor indeciși ar putea modifica configurația rezultatelor. În calculul prezentat, Partidul Comuniștilor, care a înregistrat 4,5% în intenția de vot, ar depăși astfel pragul electoral.

Totodată, sondajul indică un interes relativ redus pentru politică. Astfel, 26,8% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de politică, în timp ce 44,5% afirmă că sunt puțin sau deloc interesați. Alți 28,5% spun că nu sunt nici mult, nici puțin interesați.

Datele cercetării arată și un nivel ridicat de neîncredere în corectitudinea alegerilor. Aproape 60% dintre participanți consideră că alegerile din Republica Moldova nu sunt libere și corecte, în timp ce 34,5% sunt de părere că acestea sunt libere și corecte. În același timp, peste 72% dintre respondenți spun că țara nu este guvernată potrivit voinței poporului, iar 21,6% au o opinie contrară.

Referindu-se la nivelul de încredere în partidele politice, Arcadie Barbăroșie a precizat că, în cazul PAS, 26% dintre respondenți au declarat că au oarecare încredere, iar 10% – multă încredere. În total, 36% dintre respondenți au încredere în partid. În cazul PSRM, cele două categorii însumează 29,6%, iar pentru Partidul Democrația Acasă nivelul de încredere este de 24,7%. În cazul PPPN, ponderea este de 24,6%.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group. Sondajul a fost efectuat în perioada 25 august – 11 septembrie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a BOP a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate pe baza declarațiilor organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#formatiuni politice #parlament