Butonul de dislike, de la TikTok, modalitatea simplă de personalizare a algoritmului

Compania a specificat că utilizatorii nu vor avea de unde să știe dacă un anumit comentariu a primit „dislike”, așa că numărul de dislike-uri nu va fi disponibil în același mod în care se prezintă, în acest moment, cel de „like” (inimă).

„Am început să testăm o modalitate de a permite persoanelor să identifice comentariile pe care le consideră irelevante sau neadecvate”, a explicat compania. „Acest feedback al comunității se va adăuga la gama de factori pe care îi folosim deja pentru a menține secțiunea de comentarii curată. Pentru a evita crearea de neplăceri între membrii comunității sau pentru a nu demoraliza creatorii, doar persoana care a înregistrat un deslike la un comentariu va putea vedea că a făcut acest lucru”, au mai scris cei de la TikTok, pe blog.

Metoda ar ajuta fiecare utilizator, în parte, să-și nișese mai bine preferințele, rețeaua de socializare promițând că va ține cont de eventualele dislike-uri, astfel încât să creeze un algoritm personalizat, în ceea ce privește afișarea conținutului, pe viitor.

Reamintim că, la un moment dat, utilizatorii Facebook au cerut, la rândul lor, o opțiune asemănătoare, însă compania a justificat refuzul prin faptul că, în acest fel, s-ar crea animozități suplimentare între utilizatori.

Totuși, varianta TikTok vine într-o variantă îmbunătățită.

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.