Tiraspolul vrea acord de pace final cu Chișinăul. Vitalii Ignatiev, șeful așa-numitei diplomații transnistrene, a făcut declarațiile în cadrul unui interviu acordat presei de la Moscova.

Responsabilul din stânga Nistrului a punctat că regiunea nu vrea să revină sub conducerea autorităților constituționale, potrivit declarațiilor făcute pentru Intefax. Mai mult, el a acuzat guvernarea de la Chișinău că a ignorat opinia Tiraspolului când a decis să depună cererea de aderare la UE.

„Ne aflăm într-o situație în care conducerea Moldovei trebuie să dea dovadă de înțelepciune, de o abordare adecvată a realităților actuale, să conștientizeze aceste realități, să se așeze la masa de negocieri cu conducerea Transnistriei și să semneze un tratat final de pace, în care neagresiunea reciprocă este garantată. Cred că ar trebui să punem capăt acestui conflict, pentru că de facto Moldova a creat temeiul legal pentru existența Transnistriei independente” consideră Ignatiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul transnistrean a conchis că regiunea se orientează spre Kremlin. El însă, a ezitat să spună dacă acolo ar urma să se desfășoare un referendum pentru aderarea zonei la Federația Rusă.

#acord de pace #Chisinau #conflictul transnistrean #Negocieri #Tiraspol #Transnistria

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.