Dacă sunteţi în căutarea unor locuri turistice din Moldova, pe care să le vizitaţi în weekend, vă propunem câteva destinaţii pe care trebuie neapărat să le descoperiţi dacă încă nu aţi făcut-o.

5. Rezervaţia Cultural Naturală „Orheiul Vechi” – situată la o distanţă de 50 km de Chişinău. Locaţia vă va surprinde cu peisajele sale pitoreşti, dar şi urmele istoriei rămase de la civilizaţia geto-dacică, precum şi mănăstiri rupestre, şi peşteri săpate în stânci. Tot pe teritoriul Rezervaţiei „Orheiul-Vechi” veţi putea descoperi localitatea Butuceni şi casele autentice, conservate de către localnici. Unele dintre ele au fost transformate în pensiuni, unde fiecare turist este binevenit să guste din bucatele tradiţionale, să cunoască istoria locului şi să participe la ateloere de copt pâine şi plăcinte.

4. Naslavcea – situat la 230 km de Chişinău, este punctul extrem de nord al Republicii Moldova, din raionul Ocniţa, locul unde pe Nistru de la înălţimea unui zbor de pasăre puteţi vedea forma unei inimi conturată din insulele de pe fluviu. Vârful dealului din satul Naslavcea este locul preferat de turiștii care aleg să se refugieze în natură, departe de aglomeraţia urbană. Unii decid să rămână acolo în camping ca să întâlnească răsăritul, bucurându-şi ochii şi sufletul, şi pentru a surprinde cele mai frumoase fotografii. Turiştii sunt îndemnaţi ca pe lângă încălţămintea comodă, apă şi produse alimentare, să aibă cu ei neapărat şi actele de identitate, aşa cum Naslavcea este o localitate situate în zona de frontieră cu Ucraina.

3. Feteşti – Mica Elveţie a Moldovei – este satul din părţile Edineţului situate la 220 km de Chişinău care vă va cuceri cu siguranţă. Zona de pe dealul de la intrarea în localitate a fost botezată astfel datorită stâncilor înalte din piatră albă care se înalţă cu vârfurile care vor să atingă norii. Pietroaie mari împrăştiate pe ici colo şi pârâul Draghiştea numit astfel evident, în cinstea dragostei. Defileul de la Feteşti are o lăţime de 250 metri, iar în malurile înalte şi abrupte se găsesc şi peşteri stâncoase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

2. Satul Văleni şi Lacul Beleu, aflat în Rezervaţia biosferei Prutul de Jos. Sudul Republicii Moldova vă va impresiona deopotrivă cu Nordul. Lacul Beleu, cu o suprafaţă de 628 de hectare, aflat la aproximativ 200 km de Chişinău, găzduieşte sute de specii de păsări, peşti, animale şi plante, inclusiv din cele care se regăsesc în Cartea Roşie a Republicii Moldova, iar dacă aveţi noroc, le puteţi întâlni şi voi. Lacul Beleu se consideră o mica Deltă a Dunării cu multă apă şi vegetaţie. Un fenomen cu adevărat special este atunci când pe lac vin pentru vreo 2-3 săptămâni câteva mii de pelicani. Beleu este situat în apropierea satului Văleni desemnat în toamna anului trecut drept unul dintre cele mai atractive sate turistice din întreaga lume şi a primit titlul de distincția „Best Tourism Villages” de către Organizaţia Mondială a Turismului, fiind selectată din peste 260 de candidaturi din 60 de țări. Satul s-a remarcat pentru patrimonial cultural pe care îl deţine, resursele naturale şi promovarea valorilor prin viaţa rurală şi angajamentul faţă de sustenabilitate. Tot din Văleni este şi legendara bunică Lidia Bejenaru, care a bătut toba alături de Zdob şi Zdub pe scena de la Eurovision.

1. Castel Mimi. Turiştii care ajung în Republica Moldova trebuie neapărat să viziteze singurul castel vinicol din ţara noastră, vechi de peste 130 de ani. Este perla arhitecturală construită de specialişti italieni inspiraţi de arhitectura Châteaurilor franceze, care vă va impresiona prin frumuseţea şi grandoarea sa. Situat la o distanţă de doar 35 de km de Chişinău, Castel Mimi este singura destinaţie turistică din Republica Moldova ajunsă în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume. Turiştii care vin la castel pot vizita beciurile vechi; pot degusta cele mai bune vinuri, premiate în cadrul concursurilor mondiale; pot savura bucatele fine dining gătite în restaurantul castelului şi se pot relaxa în linişte şi confort la hotelul inaugurat recent – primul hotel cu zero emisii din Republica Moldova care nu consumă deloc energie elctrică, fiind asigurat în totalitate cu energia soarelui. Este locul potrivt pentru a cunoaşte istoria şi descoperi tradiţiile vifificaţiei din Republica Moldova, dar şi pentru a face fotografii memorabile. Frumuseţea locului şi excelenţa vinurilor şi a deservirii a fost înalt apreciată de liderii mondiali, prezenţi la Summit-ul EPC, găzduit de Castel Mimi în vara anului 2023.

#locuri #Moldova #top 5 #turism

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.