A fost întocmită o listă cu președinții cel mai prost plătiți din Europa, în baza unei analize comparative a salariilor cu venit mediu într-un număr de țări, scrie Rupor.md cu referire la Journo Research.

Salariul președintelui României, Klaus Iohannis, în 2023 a fost estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, în spațiul public au apărut informații că șeful statului vecin primește un salariu lunar brut de aproape 5.000 de euro, relatează Journo Research.

Președintele Bulgariei se află în fruntea listei celor mai bogați din Europa, în funcție de venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, salariul lui este estimat la aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește de aproape 8 ori venitul mediu, adică venitul brut este estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat de 6,9 ori mai mult decât media națională în 2023, cu un venit anual depășind 331.000 de euro.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, adică de aproximativ 4 ori venitul mediu la nivel european.

Slovenia este cel mai sărac președinte din Europa, al cărui salariu este aproape egal cu cel al angajatului mediu din țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 EUR, ceea ce este cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia. Pe locul doi se află președintele Ucrainei cu un salariu anual brut de 8.134 de euro în 2023. Urmează Serbia, al cărei șef de stat primește un salariu orar de 10,77 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați mai devreme. De asemenea, în top se află președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. PIB-ul pe cap de locuitor al Finlandei este peste media europeană, la 54.507 USD.

Printre cei mai bogați se numără președinții Elveției și Ciprului. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare este de 285,46 euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#presedinti #salariu #top

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.