Tot mai multe băuturi vândute sub denumirea de „cvas” sunt departe de rețeta autentică a acestei băuturi tradiționale fermentate. Potrivit specialiștilor, multe dintre produsele de pe piață sunt, de fapt, sucuri carbogazoase cu arome artificiale și aditivi alimentari, care nu respectă rețeta clasică.

Cvasul autentic este obținut prin fermentarea a doar cinci ingrediente simple: apă potabilă, făină de secară, malț, zahăr și drojdie. În unele cazuri, zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine, ceea ce aduce beneficii suplimentare pentru sănătate, fiind un îndulcitor natural.

Într-o analiză realizată de Suntparinte.md împreună cu Maria-Victoria Racu, șefa Secției Sănătatea nutrițională din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, au fost examinate patru sortimente populare de cvas din comerț. Rezultatele au scos la iveală diferențe semnificative între ele și rețeta tradițională.

Primul sortiment analizat conținea, pe lângă apă, dioxid de carbon adăugat artificial, arome identic naturale, coloranți și conservanți precum benzoatul de sodiu, care poate avea efecte negative asupra copiilor. Acest tip de cvas este, de fapt, o băutură carbogazoasă cu aromă de cvas, nu un produs fermentat autentic.

Al doilea sortiment a prezentat o compoziție similară, incluzând si arome cu potențial alergen (soia, grâu, lapte), aditivi și îndulcitori artificiali. Deși ambalajul sugerează un produs tradițional, lista de ingrediente contrazice acest lucru.

Un al treilea produs s-a apropiat de rețeta clasică. Acesta conținea apă, zahăr, malț de secară și orz, făină de secară și drojdie, fără adaosuri chimice însemnate. Termenul de valabilitate de doar câteva săptămâni indică un proces natural de fermentare.

Ultimul sortiment examinat a ridicat îngrijorări, având în componență sirop de glucoză-fructoză, un ingredient asociat cu boli metabolice precum steatoza hepatică (ficatul gras) și obezitatea infantilă. În plus, acesta conținea și acid citric și alți regulatori de aciditate.

Specialista Maria-Victoria Racu atrage atenția că termenul de valabilitate poate indica dacă un cvas este natural: cel nepasteurizat, vândut la halbă sau în butoaie inox, are o valabilitate de doar 24–48 de ore. Cele cu termen de 6–12 luni sunt tratate industrial și pot conține aditivi.

Cvasul, chiar și în forma sa naturală, nu este recomandat copiilor sub 3 ani, femeilor însărcinate sau celor care alăptează. Acesta conține în mod natural alcool (până la 1,2%) și poate provoca disconfort abdominal sau afecta sistemul nervos în dezvoltare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bauturi #cvas

Doi cetățeni moldoveni au fost reținuți de polițiștii italieni după ce ar fi fost depistați cu documente false. Cazul a avut loc în zona Gallarate, provincia Varese, iar unul dintre bărbați era căutat internațional de autoritățile franceze, fiind suspectat de implicare în fraude informatice asupra bancomatelor. Cel de-al doilea fusese expulzat din Italia în 2023, scrie presa italiană.

Totul a început în după-amiaza zilei de marți, 18 august, când o patrulă a Poliției Rutiere italiene a oprit un automobil BMW la ieșirea de pe autostrada A8, în zona barierei Gallarate.

La volan și în mașină se aflau cei doi moldoveni. Inițial, aceștia au fost calmi și cooperanți și le-au prezentat polițiștilor permisul de conducere, pașapoartele și actele mașinii. Documentele au ridicat însă suspiciuni, iar verificările au indicat mai multe nereguli și posibile falsuri.

Polițiștii au efectuat verificări suplimentare în bazele de date, cu sprijinul Poliției de Frontieră de la Malpensa. Astfel, au stabilit identitatea reală a bărbatului de 36 de ani, care ar fi folosit un nume fals.

Era căutat de Franța din 2023

Potrivit autorităților italiene, moldoveanul era căutat de Franța încă din 2023, fiind suspectat că ar fi participat la o serie de fraude informatice asupra bancomatelor.

Anchetatorii susțin că acesta ar fi folosit metoda numită „jackpotting”. Prin această tehnică, infractorii încearcă să manipuleze sistemul informatic al unui bancomat pentru a-l determina să elibereze banii aflați în interior.

În astfel de operațiuni pot fi utilizate laptopuri și conexiuni speciale, iar acțiunile pot fi coordonate de la distanță de alți membri ai grupării. Potrivit verificărilor, bărbatul de 36 de ani ar fi vizat inclusiv o filială a băncii franceze Caisse d’Epargne.

El ar fi părăsit Franța înainte ca autoritățile să-i stabilească identitatea. A fost însă identificat în Italia, în urma controlului efectuat la Gallarate.

Moldoveanul a fost arestat și dus în penitenciarul din Busto Arsizio. El urmează să compară în fața Curții de Apel din Milano, care va examina solicitarea Franței privind extrădarea sa.

Cel de-al doilea moldovean fusese expulzat din Italia

În cazul tânărului de 21 de ani, autoritățile au constatat că acesta fusese expulzat din Italia în iunie 2023.

În timpul procesului desfășurat în regim de urgență, tânărul le-a spus judecătorilor că vrea să rămână în Italia pentru a munci și pentru a-și ajuta familia. El a declarat că are cinci frați și că provine dintr-o familie cu dificultăți financiare.

Tânărul a mai susținut că nu a înțeles pe deplin decizia de expulzare primită în 2023, deoarece documentul era redactat în italiană și engleză, limbi pe care nu le cunoaște.

Procurorul a cerut ca acesta să fie obligat să se prezinte zilnic la poliție în Corsico, unde locuiesc câteva dintre rudele sale. Judecătorul a respins însă solicitarea și a dispus eliberarea tânărului.

Autoritățile au început procedura pentru o nouă expulzare. Potrivit Poliției Rutiere, biletul pentru revenirea în Republica Moldova era deja pregătit, iar tânărul putea părăsi Italia chiar pe 20 august.