Tot mai mulți copii din Republica Moldova sunt alăptați exclusiv în primele șase luni de viață, însă alăptarea după vârsta de un an este în continuă scădere. În același timp, autoritățile pregătesc deschiderea primei bănci de lapte uman din țară, destinată în special copiilor născuți prematur.

Datele unui studiu realizat de UNICEF Moldova arată că, în 2024, 49% dintre copii au fost alăptați exclusiv în primele șase luni de viață, față de 36,4% în 2012. De asemenea, 72% dintre mame au început alăptarea în prima oră după naștere, comparativ cu 60,9% în urmă cu 12 ani.

Totuși, după primul an de viață, numărul copiilor alăptați scade semnificativ. Doar 15% dintre copii mai erau alăptați la vârsta de un an în 2024, față de 48,4% în 2012, iar la doi ani procentul a ajuns la doar 5%, în scădere de la 12,2%.

Specialiștii subliniază că laptele matern este cea mai sigură și eficientă sursă de hrană pentru nou-născuți. Acesta conține nutrienți esențiali și substanțe biologic active care susțin dezvoltarea sistemului imunitar și a creierului. La nivel mondial, alăptarea optimă ar putea preveni anual peste 820.000 de decese în rândul copiilor cu vârsta de până la cinci ani.

Beneficiile se răsfrâng și asupra mamelor. Alăptarea reduce riscul de cancer de sân și ovarian, contribuie la prevenirea depresiei postnatale, ajută la revenirea la greutatea de dinaintea sarcinii și poate avea efect contraceptiv natural în primele luni după naștere, în anumite condiții.

Autoritățile mai anunță că Ministerul Sănătății și UNICEF elaborează un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea alimentației copiilor în primii doi ani de viață și pentru promovarea alăptării.

Totodată, în premieră, la Institutul Mamei și Copilului va fi creată prima bancă de lapte uman din Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale, în țară se nasc anual aproximativ 1.800 de copii prematuri, iar laptele matern donat poate reduce riscul de infecții și alte complicații, contribuind la o dezvoltare mai bună a acestora.

În fiecare an, în prima săptămână a lunii august, peste 175 de țări marchează Săptămâna Mondială a Alăptării. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă începerea alăptării în prima oră după naștere, alăptarea exclusivă în primele șase luni și continuarea acesteia, împreună cu alimentația complementară, până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.