Tot mai mulți copii din Republica Moldova sunt alăptați exclusiv în primele șase luni de viață, însă alăptarea după vârsta de un an este în continuă scădere. În același timp, autoritățile pregătesc deschiderea primei bănci de lapte uman din țară, destinată în special copiilor născuți prematur.

Datele unui studiu realizat de UNICEF Moldova arată că, în 2024, 49% dintre copii au fost alăptați exclusiv în primele șase luni de viață, față de 36,4% în 2012. De asemenea, 72% dintre mame au început alăptarea în prima oră după naștere, comparativ cu 60,9% în urmă cu 12 ani.

Totuși, după primul an de viață, numărul copiilor alăptați scade semnificativ. Doar 15% dintre copii mai erau alăptați la vârsta de un an în 2024, față de 48,4% în 2012, iar la doi ani procentul a ajuns la doar 5%, în scădere de la 12,2%.

Specialiștii subliniază că laptele matern este cea mai sigură și eficientă sursă de hrană pentru nou-născuți. Acesta conține nutrienți esențiali și substanțe biologic active care susțin dezvoltarea sistemului imunitar și a creierului. La nivel mondial, alăptarea optimă ar putea preveni anual peste 820.000 de decese în rândul copiilor cu vârsta de până la cinci ani.

Beneficiile se răsfrâng și asupra mamelor. Alăptarea reduce riscul de cancer de sân și ovarian, contribuie la prevenirea depresiei postnatale, ajută la revenirea la greutatea de dinaintea sarcinii și poate avea efect contraceptiv natural în primele luni după naștere, în anumite condiții.

Autoritățile mai anunță că Ministerul Sănătății și UNICEF elaborează un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea alimentației copiilor în primii doi ani de viață și pentru promovarea alăptării.

Totodată, în premieră, la Institutul Mamei și Copilului va fi creată prima bancă de lapte uman din Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale, în țară se nasc anual aproximativ 1.800 de copii prematuri, iar laptele matern donat poate reduce riscul de infecții și alte complicații, contribuind la o dezvoltare mai bună a acestora.

În fiecare an, în prima săptămână a lunii august, peste 175 de țări marchează Săptămâna Mondială a Alăptării. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă începerea alăptării în prima oră după naștere, alăptarea exclusivă în primele șase luni și continuarea acesteia, împreună cu alimentația complementară, până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.