Atât deputații PAS care dețin majoritatea parlamentară, cât și cei din opoziție au fost de acord să fie modificată componența nominală a comisiilor permanente ale parlamentului. Spre exemplu, Sergiu Litvinenco, odată ce a ales să rămână ministru al Justiției, nu mai poate fi membru în vreo comisie parlamentară.

Astfel, Sergiu Litvinenco a fost înlocuit cu Ana Calinici de la PAS și poziția lui Igor Talmazan – cu Boris Popa de la PAS.

Totodată, poziția lui Andrei Spînu, care la fel este la Guvern, a fost substituită cu cea a Anei Racu, iar cea a lui Dumitru Budeanschi cu Victoria Cazacu de la PAS.

La fel, poziția Nataliei Gavrilița care exercită funcția de prim-ministră a Republicii Moldova a fost substituită cu Victor Spînu de la PAS.

Amintim că anumite persoane au avut până acum statut de deputat, pentru că au intrat în Parlament pe lista PAS, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent. Legea permite ca timp de o perioadă să decidă în ce funcție rămân.

#Guvern #parlament

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.