Mărțișorul este un simbol străvechi al primăverii, având rădăcini în credințele și practicile agrare din perioada Imperiului Roman. În tradiția populară, acesta reprezintă funia anului, împletind cele 365 de zile prin cele două fire – alb și roșu.
Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarnă și vară. În vechile societăți tradiționale reprezentau anotimpuri de bază, primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Despre originea și conținutul mitologic al Mărțișorului, ştim că e o moștenire culturală veche, avându-și rădăcinile în credințele vechi și practicile agrare, când strămoșii noștri serbau la 1 martie primăvara și începutul noului an agricol.
Ce semnifică mărţişorul oferit pe 1 martie
Potrivit folclorului românesc, semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc, provine dintr-o legendă mai puţin cunoscută. Se spune că, Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Culoarea roșie din mărţişor semnifică focul, sângele și soarele, iar culoarea albă înseamnă înțelepciunea unui bărbat. Totodată, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mișcare a materiei. El semnifică schimbul de forțe vitale care dau naștere viului.
Acesta se prinde în piept, în partea stângă şi este purtat pe parcursul întregii luni. În ultima zi a lunii Martie, mărţişorul se prinde de ramurile unui pom fructifer, considerându-se că va aduce belşug și noroc în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de ram, aceasta se va îndeplini.
