2 martie este o zi importantă din Istoria Vie a Moldovei, ziua în care Moldova a înțeles că independența, suveranitatea și pacea costă. Cu 33 de ani în urmă, când țara adera la Organizația Națiunilor Unite, după aproximativ jumătate de an de la proclamarea Independenței, trupele secesioniste, instruite de militari ruși, atacau populația civilă și militarii moldoveni, blocau podurile peste Nistru și minau drumurile.

Odată ce Moldova devenea membră a ONU, caracterul ilegal al așa-numitelor republici „găgăuză” și „nistreană” se evidenția tot mai mult.

Unii istorici susțin că războiul de pe Nistru a început încă în ultimele luni ale anului 1991. Alți savanți sunt de părere că, de fapt, separatismul în regiune a apărut mult mai devreme și treptat a luat amploare, fiind influențat de regimul sovietic, factori sociali și politici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Situația a degenerat după asedierea Comisariatului de Poliție Dubăsari, în noaptea de 1 spre 2 martie 1992. În interior se aflau zeci de persoane, care au devenit prizonieri ai separatiștilor. Luptele au durat până spre sfârșitul lunii iulie, iar cele mai sângeroase bătălii s-au dat pentru orașul Tighina. Artileria grea a rușilor a fost folosită timp de câteva zile. Aproximativ 200 de combatanți din războiul de pe Nistru au murit, iar alții circa 300 au rămas cu sechele. Cât separatiștii erau susținuți de ruși și dotați cu armament, soldații moldoveni aveau în spate doar speranța, dorința de a proteja țara și sprijinul intelectualilor vremii.

Acordul final de încetare a focului a fost semnat oficial de Mircea Snegur și Boris Elțin pe 21 iulie 1992, în prezența liderului separatist Igor Smirnov. Până atunci, Moscova a acuzat Republica Moldova de discriminarea etnicilor ruși din regiune și a negat cu vehemență orice implicare a sa în război.

#Briefingul Zilei #comemorare #eroi #razboi #Transnistria

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.