Tragedie în lumea sportului: Ben Aziz Zagre a murit la vârsta de 27 de ani
Internaţionalul din Burkina Faso, Ben Aziz Zagre, a murit la vârsta de 27 de ani din cauza unui cancer la genunchi. Acesta se retrăsese din activitate în vara anului trecut, fiind nevoit să îşi întrerupă cariera din cauza bolii.
Clubul danez Esbjerg fB a transmis un mesaj de condoleanţe după decesul fostului jucător.
„Cu mare tristețe am aflat de trecerea în neființă a fostului nostru fundaș Ben Aziz Zagre, la doar 27 de ani”, a anunțat clubul.
Oficialii au precizat că acesta a evoluat pentru echipă începând din 2018, bifând cinci apariții pentru prima formație.
Potrivit presei locale, în aprilie 2025, fotbalistul a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea unei tumori la genunchi, pe fondul agravării bolii, citează News.ro.
În februarie 2024, Zagre a semnat cu formația rusă din liga secundă Șinik Iaroslavl, unde a avut un sezon activ, fiind ulterior desemnat cel mai bun jucător al echipei în stagiunea 2024-2025, cu 31 de meciuri disputate în toate competițiile.
Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.
Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.
În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.
Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.
Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.