Pentru restabilirea sănătăţii prin tratament balneosanatorial a persoanelor asigurate au fost alocate 30 milioane de lei din contul bugetului asigurărilor sociale de stat și 57,4 milioane de lei din contul bugetului de stat pentru recuperarea sănătăţii persoanelor. Despre asta anunță Casa Națională de Asigurări Sociale.

Într-un comunicat de presă, instituția precizează că au fost încheiate, în acest an, contracte de procurare a biletelor de tratament în diferite instituţii specializate, printre care:

sanatoriul Preventoriu de Bază „Constructoru” din Chişinău;
instituţia subordonată Asociației curativ-sanatoriale și de recuperare a Cancelariei de Stat Î.S. „Medisan” – sanatoriul „Moldova” din Truscaveţ;
societăţile cu răspundere limitată „Struguraş” din satul Cocieri, raionul Dubăsari; „Bucuria-Sind”, orașul Vadul lui Vodă; „Nufărul Alb”, orașul Cahul; „Codru” din comuna Hîrjauca, raionul Călăraşi;
stațiunea balneară „Orizont”, orașul Sergheevca;
stațiunea balneară „Dnestr”, orașul Camenca.

Din numărul total al biletelor procurate în anul curent, 86% (11 146 bilete) le revin sanatoriilor situate pe teritoriul Republicii Moldova.

Cele mai multe locuri oferite, care de altfel sunt valabile pentru toate categoriile de beneficiari, sunt la: „Nufărul Alb”, orașul Cahul; „Codru” din comuna Hîrjauca, raionul Călăraşi; „Bucuria-Sind”, orașul Vadul lui Vodă; „Struguraş” din satul Cocieri, raionul Dubăsari.

„Pentru persoanele angajate în câmpul muncii, în anul curent au fost procurate 5 241 bilete în sumă de 29,8 mln. lei. Dintre acestea, 2 412 bilete au fost transmise spre repartizare de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, iar 2 829 bilete au fost transmise spre repartizare beneficiarilor prin intermediul Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS)”, se arată în comunicat.

Pentru recuperarea sănătăţii veteranilor au fost procurate 7 699 bilete în sumă de 54,6 mln. lei care au fost transmise spre repartizare beneficiarilor prin intermediul CTAS, mai anunță CNAS.

#sanatoriu #tratament #veterani

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.