Cu venituri de 64,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cu 9,3% mai mult decât venitul anului curent la bugetul public național, iar cheltuieli de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5% decât în 2022 reprezintă bugetul public național pentru anul 2023, aprobat astăzi, 12 decembrie, în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare speciale.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, precum și reflectate în document, deficitul bugetului de stat pentru anul viitor va fi de 18,3 miliarde de lei, care se preconizează a fi acoperit din surse interne și externe.

„La elaborarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor s-a ținut cont de obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova europeană 2030”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Astfel, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 este fundamentat pe o creștere economică de 2%, doar după a doua jumătate anului viitor, iar nivelul inflației medii anuale va scădea și va ajunge spre sfârșitul anului la 15,7%, comparativ cât este în prezent 31%.

„Taxa pe valoarea adăugată este cea mai importantă sursă de venit, peste jumătate din tot volumul. Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 miliarde de lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor”, se mai arată în nota informativă a proiectului.

Principalele măsuri de politici care se regăsesc în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt:

– acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie, cu un fond de reducere a vulnerabilității energetice în volum de 5 miliarde de lei;

– acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei;

– acordarea plății compensatorii persoanelor al căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei;

– realizarea programului Prima Casă;

– programele START pentru TINERI și PARE 1+1;

– asigurarea majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ;

– majorarea burselor elevilor, studenților și sportivilor;

– susținerea activității teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice și altele.

Totodată, anul viitor, vor derula cca 154 proiecte finanțate din surse externe, iar cheltuielile pentru executarea acestora sunt estimate la 4,5 miliarde lei.

La capitolul ce ține de datoria publică se estimează a fi de 39,7 la sută din Produsul Intern Brut, la finele anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aprobat #buget #Bugetul de stat 2023 #lectura a doua

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.