Victoria Stețcaia, Eugeniu Rîbca și Ion Terguță sunt cele trei candidaturi selectate de către Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media pentru a susține următoarea probă a concursului – interviul, la funcția de membru a Consiliului Audiovizualului (CA) fiind propuși ca reprezentanți ai societății civile.

Decizia a fost luată de membrii Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, care s-au întrunit ieri, 5 octombrie în ședință și au examinat admisibilitatea dosarelor propuse. Așadar, cei trei candidați urmează să se prezinte la proba interviului, care va avea loc în data de 12 octombrie. În conformitate cu Regulamentul de desfășurare a concursului, toate interviurile candidaților vor fi înregistrate, iar materialele video vor fi publicate după încheierea probei.

La final, Comisia va prezenta în plenul Parlamentului un proiect de hotărâre prin care nominalizează candidații care au obținut la concurs cel mai mare punctaj. Potrivit legislației, membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați, prin hotărârea Parlamentului, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.

Candidații la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului trebuie să întrunească mai multe condiții. Una dintre ele este deținerea unei diplome de licență și experiență de cel puțin cinci ani în domeniul audiovizualului, jurnalismului și comunicării, dreptului, cinematografiei, culturii, tehnologiei informației sau publicității. De asemenea, candidatul nu poate fi membru de partid și nu poate deține, în mod direct sau indirect, interese, inclusiv financiare, în cadrul furnizorilor sau distribuitorilor de servicii media, întreprinderilor de comunicații electronice sau în companii din domeniul publicității. Menționăm că două dintre cele cinci funcții de membri ai CA, propuși de organizațiile societății civile, sunt, în prezent, vacante.

Referitor la un candidat admis la proba interviului, Ion Terguță, acesta este membru de partid, deținând anterior funcția de secretar al Partidului Platforma DA, dându-și demisia în această vară, odată cu întreaga conducere a partidului.

În total, Consiliul Audiovizualului este constituit din nouă membri – doi propuși de Parlament, câte unul de Guvern și de Președintele Republicii Moldova și cinci membri propuși de organizațiile societății civile.

#comisie #concurs #Consiliul Audiovizualului #interviu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.