Procuratura Generală (PG) a reacționat abia vineri, 31 ianuarie curent, deși anunțul privind eventuala fiziune a Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a fost făcut încă miercuri, 29 ianuarie. În aceste trei zile, procurorul general Ion Munteanu s-a abținut de la declarații. Într-un comunicat de presă, instituția susține că „urmărește cu atenție evoluțiile” privind sistemul procuraturilor specializate, având în vedere „impactul lor asupra sistemului instituțional”.

Comunicatul, potrivit PG, a fost emis „în contextul solicitărilor primite din partea instituțiilor mass-media”.

„Subliniem că structura Procuraturii constituie un element esențial al funcționării sistemului judiciar, asigurând coerența și eficiența activității de urmărire penală. În acest sens orice modificare a acestui sistem trebuie să țintească un act de justiție eficient, bazat pe nevoile reale ale societății și aliniat la bunele practici europene. Totodată, reiterăm că orice schimbare trebuie să aibă drept obiectiv consolidarea capacității Procuraturii de a-și îndeplini misiunea constituțională – apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei, societății și statului”, se arată în comunicat.

De asemenea, responsabilii de la PG mai spun că sunt disponibili să participe la consultări și să contribuie „prin expertiza sa” la elaborarea unor soluții legislative care să răspundă interesului public și necesităților sistemului de justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că Procuratura Anticorupție (PA) ar putea să fuzioneze cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În replică, Veronica Dragalin a anunțat că se opune și nu înțelege rostul modificărilor propuse de Ministerul Justiției.

Au apărut mai multe critici în spațiul public. O opinie separată a avut și deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, care spune că, înainte de a fi luate astfel de decizii, este nevoie de o evaluare complexă asupra acestor două instituții.

Iar fostul vice-director al Centrului Național Anticorupție (CNA), Cristina Ciubotaru, a spus că lipsa unui sediu pentru cele două procuraturi specializate ar fi prima problemă, dacă instituțiile ar fuziona acum.

Comasare cu năbădăi! Ciubotaru: PCCOCS are sediu în care nu cred că mai încape încă o procuratură

#fuziune #PA #PCCOCS #Procuratura Generala

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.