Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului, transmite adevărul.ro.

Executivul de la Bruxelles a anunțat o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.

„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa.

În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.

Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.

Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.

Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.

„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.

Scepticismul experților

Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.

„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.

Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.

„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #rețea feroviară #tren

Tot mai multe gospodării din Republica Moldova pierd teren în zootehnie. Numărul bovinelor deținute de populație a scăzut cu 9,2%, iar cel al vacilor pentru lapte cu 10,6% într-un singur an. Și producția de lapte în gospodăriile individuale s-a diminuat cu 7,6%.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, la 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Din total, 60 de mii se aflau în gospodăriile populației, iar 33,4 mii în întreprinderile agricole.

Situația este și mai pronunțată în cazul vacilor pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, iar aproape 79% se află în gospodăriile populației, sectorul în care efectivele sunt în continuă scădere.

Aceeași tendință se observă în producție. În primele nouă luni ale anului, gospodăriile populației au produs cu 7,6% mai puțin lapte și cu 3,8% mai puține ouă decât în perioada similară din 2025. În schimb, întreprinderile agricole au majorat producția de lapte cu 15,7% și pe cea de ouă cu 5,3%.

Fermele mari câștigă teren și la creșterea animalelor. Producția acestora, exprimată în greutate vie, a crescut cu 24,1%, în timp ce gospodăriile populației au înregistrat o scădere de 7,6%. Efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut spectaculos, cu 54,6%, ajungând la 274,8 mii de capete.

În acest context, agricultura Republicii Moldova raportează totuși rezultate generale pozitive. Producția globală agricolă a crescut cu 11,5% în ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Avansul a fost susținut de producția vegetală, în creștere cu 13%, și de cea animalieră, care a avansat cu 7,5%.