Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB), transmite bani.md.

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #diasporă #moldoveni

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este, în prezent, mai mult o chestiune de securitate decât una de bunăstare economică, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. În același timp, el spune că ținta privind semnarea tratatului de aderare până în 2028 „rămâne în picioare”.

„Toamna asta Parlamentul trebuie să voteze 217 legi care fac parte din pachetul de angajamente ale noastre. Acum acesta este mesajul către toți colegii mei din ministere, din agenții și din Parlament: noi o să livrăm., o să facem imposibilul ca Republica Moldova, cel puțin pe partea noastră internă, să avem toate lucrurile făcute astfel ca să mergem în fața partenerilor și să spunem: „Vă rugăm frumos, astea au fost angajamentele, noi le-am onorat, din partea noastră am făcut tot posibilul, suntem sinceri în demersul nostru”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

El a precizat că, după îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova, deciziile politice privind aderarea vor aparține statelor membre ale Uniunii Europene.

„Deci noi trebuie să facem tot posibilul și ținta 2028 rămâne în picioare. Este o chestiune mai mult de securitate la moment decât de bunăstare economică. Chiar dacă mi-aș dori să fie în capul mesei obiectivul de bunăstare economică și prosperitate în Republica Moldova. Acum securitatea, în cazul nostru, în cazul altor țări candidate din Est, e vorba de securitatea Republicii Moldova”, a mai spus liderul PAS.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Grosu a fost întrebat despre promisiunea privind semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028 și despre vocile care consideră că acest termen nu este realist.

Amintim că, PAS a anunțat, în toamna anului 2025, în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare, că își propune semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028. Formațiunea a inclus printre obiective și dublarea veniturilor populației active, valorificarea Planului de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, precum și creșterea economică de cel puțin 5% până în 2027.

În programul său electoral, PAS a mai promis finanțarea a 25 de mii de întreprinderi mici și mijlocii și stimularea unor investiții private de peste 4 miliarde de euro. Formațiunea a anunțat și măsuri pentru stabilizarea prețurilor la gaze și energie electrică și integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică europeană.