Donald Trump nu are imunitate prezidențială și poate fi judecat pentru acuzațiile că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020, a stabilit un tribunal american, marți, relatează BBC. Verdictul justiției americane vine după ce Trump a încercat să blocheze procesul în care este acuzat că a încercat să răstoarne rezultatul alegerilor din 2020 printr-un apel în care susținea că se bucură de imunitate prezidențială „deplină” pentru toate acțiunile făcute în timpul mandatului.

Un tribunal din Washington D.C. a respins, însă, această pretenție.

Verdictul reprezintă o primă lovitură pentru Trump, care spera că susținerile sale privind imunitatea prezidențială „deplină și perpetuă” îl vor scăpa de mai multe procese.

Totuși, este de așteptat ca fostul președinte să atace decizia la Curtea Supremă (SCOTUS), dominată de o majoritate de judecători pro-republicani.

Chiar și în aceste condiții, există încă șansa semnificativă ca SCOTUS să mențină verdictul.

Procurorul special Jack Smith l-a pus sub acuzare pe Trump pentru complotul în care a încercat să răstoarne în diferite moduri rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, câștigate de Joe Biden și pentru comiterea de infracțiuni în încercarea de a rămâne în funcție și după expirarea mandatului său.

Data stabilită inițial pentru proces era de 4 martie, însă acesta a fost amânat în așteptarea unui verdict în speța privind pretenția de imunitate „deplină” a lui Trump.

În cazul în care cazul va ajunge în fața Curții Supreme, procesul s-ar putea amânat pentru săptămâni, dacă nu chiar luni de zile. Anterior, Curtea Supremă a refuzat să se pronunțe în acest caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#alegeri #Donald Trump #imunitate #judecată #SUA

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Potrivit lui Grosu, decizia a fost convenită împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile, în contextul situației critice din sectorul energetic.

„Așa cum a anunțat doamna președintă Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate, am convenit împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic”, a declarat Igor Grosu.

Ședința extraordinară a Parlamentului este programată pentru 22 septembrie, ora 14:30. Șeful Legislativului susține că, în această perioadă, autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

„Prioritatea noastră a tuturor este să avem apă, gaz, căldură, lumină și instituțiile statului să lucreze împreună pentru siguranța oamenilor”, a mai spus Grosu.

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.