Regizorul și producătorul român Tudor Giurgiu, fondator al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al Galei Premiilor Gopo și al Asociației Romanian Film Promotion, subliniază necesitatea unui nou model de dezvoltare culturală, bazat pe colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.

Vorbind despre responsabilitatea de a susține cinematografia, Giurgiu declară: „Ținând cont de costurile filmelor, cred că este important să ai instituții solide, care înțeleg nevoia de a face film, e o misiune culturală, până la urmă, a fiecărui stat.”

În același timp, el atrage atenția că inițiativa trebuie să vină și din partea celor care creează:

„Nu stați și așteptați ca statul vă va finanța proiectele, în niciun caz. Mergeți în piață și căutați bani.”Această poziționare marchează o schimbare de paradigmă: cultura nu este doar responsabilitatea statului sau doar a sectorului privat, ci o cooperare activă între cele două, în care creatorii au responsabilitatea networkingului și a construirii de parteneriate.

Cea mai profundă parte a dialogului purtat în cadrul emisiunii „Realitatea românească” a atins procesul de documentare și realizare a filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din masacrul de la Fântâna Albă (1941). Un eveniment încă prea puțin cunoscut de publicul larg și în cultura română.

„Pădurea de molizi”, film despre recuperarea memoriei unui episod prea puțin cunoscut

Regizorul a vorbit despre procesul de documentare al filmului „Pădurea de molizi”, inspirat din tragedia de la Fântâna Albă (1941).

„Am ajuns la subiect cumva din întâmplare. Eu nu știam ce s-a întâmplat în 1941, nu departe, la Fântâna Albă. Am văzut o emisiune și am spus: wow, habar nu aveam despre asta. Am început să citesc, să caut pe internet. M-a uimit și m-a șocat cruzimea.”

Documentarea a inclus filmarea ultimilor supraviețuitori ai masacrului:

„Am avut șansa să găsim ultimii doi supraviețuitori, aveau nouăzeci și ceva de ani. I-am filmat, am făcut un interviu cu amândoi, foarte emoționant.”

Din aceste fragmente de memorie vie s-a născut ideea centrală a filmului – povestea lui Gheorghe și Minodora, doi oameni separați de istorie, de deportări și de război, pentru mai bine de cincizeci de ani.

Filmul a fost prezentat pentru prima dată publicului din Republica Moldova în cadrul Zilelor Filmului Românesc 2025.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.