Comisia pentru afaceri externe a parlamentului turc va dezbate ratificarea aderării la NATO a Suediei în conformitate cu agenda sa obişnuită, a spus miercuri preşedintele comisiei, Fuat Oktay, precizând că această chestiune nu este o urgenţă pentru Ankara, aşa cum a fost pentru alte ţări.

Ratificarea aderării Suediei la alianţa militară nord-atlantică „va fi discutată atunci când va veni momentul, în conformitate cu agenda comisiei de afaceri externe. Nu tot ce este urgent pentru alte ţări este urgent şi pentru noi”, a declarat Fuat Oktay, în faţa deputaţilor la o şedinţă a forului pe care îl conduce.

Suedia, împreună cu Finlanda, au decis să ceară aderarea la NATO după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Finlanda a fost admisă în NATO pe 4 aprilie 2023 şi a devenit cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. Turcia şi Ungaria sunt ultimele ţări membre ale NATO care nu au ratificat până acum aderarea Suediei.

Ankara cere Suediei să ia măsuri împotriva profanatorilor Coranului şi le reproşează autorităţilor suedeze indulgenţa faţă de militanţii kurzi refugiaţi pe teritoriul ţării şi reclamă extrădarea a zeci dintre ei.

Totuşi, pe 23 octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a supus în mod oficial parlamentului spre ratificare protocolul de aderare a Suediei la NATO, după 17 luni de blocaj.

Într-o scrisoare recent adresată actualilor membri ai alianţei militare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menţionat o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre ale Alianţei, din 28-29 noiembrie, drept o posibilă dată pentru aderarea Suediei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Recep Tayyip Erdogan #Suedia #turcia #urgent

Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.