Lawrence Faucette, a doua persoană care a primit o inimă de porc modificată genetic în cadrul unei proceduri de transplant, a murit la șase săptămâni după intervenția experimentală. Centrul Medical al Universității din Maryland (UMMC), unde a fost efectuată operația, a spus că inima a început să dea semne de respingere în ultimele zile.

„Ultima dorință a domnului Faucette a fost ca noi să profităm la maximum de ceea ce am învățat din experiența aceasta, astfel încât alții să aibă o șansă la o nouă inimă atunci când un organ uman nu este disponibil. A spus echipei de medici și asistente care s-au ocupat de el că ne iubește. Ne va lipsi foarte mult”, a declarat dr. Bartley Griffith, director clinic al programului de transplant cardiac de la Universitatea din Maryland, potrivit CNN.

Faucette, în vârstă de 58 de ani, a fost internat la UMMC pe 14 septembrie, după ce a prezentat simptome de insuficiență cardiacă și a suferit un transplant experimental șase zile mai târziu. Boala sa de inimă și afecțiunile preexistente l-au făcut ineligibil pentru un transplant de inimă umană.

„Singura mea speranță este să aleg un transplant cu inima de porc, xenotransplant”, a spus Faucette într-un interviu cu câteva zile înainte de operație.

„Nu avem alte așteptări decât să sperăm că o să avem mai mult timp împreună”, a spus tot atunci soția lui, Ann Faucette.

În săptămânile de după transplant, medicii lui Faucette au spus că acesta făcea progrese semnificative, fiind capabil chiar să meargă la kinetoterapie și să-și petreacă timp cu familia.

La o lună după operație, medicii au spus că funcția cardiacă era excelentă și au oprit medicația pentru susținerea funcției inimii.

„Nu există nicio dovadă a unei infecții și a unei respingeri în acest moment”, a declarat atunci Griffith.

Medicii i-au administrat lui Faucette un tratament experimental cu anticorpi pentru a-i anula sistemul imunitar, în scopul de a preveni respingerea. Respingerea organelor este „cea mai importantă provocare cu transplanturile tradiționale, care implică organe umane”, a precizat UMMC într-un comunicat.

Ann, soția lui Faucette, le-a mulțumit cadrelor medicale pentru eforturile făcute pentru soțul ei. „Larry a început această călătorie cu o încredere deplină în dr. Griffith și echipa lui. Știa că timpul care i-a mai rămas era scurt și aceasta era ultima lui șansă”, a spus ea.

Potrivit autorităților medicale din SUA, există peste 113.000 de persoane pe lista cu transplant de organe, dintre care peste 3.300 au nevoie de o inimă. Grupul Donate Life America spune că 17 oameni mor în fiecare zi în așteptarea unui donator.

În ianuarie 2022, Universitatea din Maryland a efectuat prima astfel de intervenție chirurgicală experimentală pe David Bennett, de 57 de ani, care a murit la două luni după operație. Deși nu au existat semne de respingere în primele săptămâni după transplant, o autopsie a concluzionat că Bennett a murit de insuficiență cardiacă provocată de „o serie complexă de factori”, inclusiv starea lui Bennett înainte de operație. Un studiu de caz publicat în The Lancet a subliniat, de asemenea, că există dovezi ale prezenței unui virus porcin care nu fusese identificate anterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#a murit #inima de porc #transplant de organe

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.