Tânăra de origine ucraineană cu cetățenie japoneză, câștigătoare a concursului de frumusețe Miss Japonia 2024, și-a retras titlul, conform anunțului făcut de organizatorii competiției luni, în urma unui reportaj al unui săptămânal care a dezvăluit relația ei cu un bărbat căsătorit.

Carolina Shiino, în vârstă de 26 de ani, model de profesie, fusese desemnată câștigătoare pe 22 ianuarie, devenind prima persoană de origine europeană recompensată cu titlul suprem în cadrul competiției Miss Japonia Grand Prix 2024.

Născută din părinți ucraineni, Shiino a crescut la Nagoya, în centrul Japoniei, sosind în țară la vârsta de 5 ani. Titlul său deja controversat din cauza originii străine a devenit subiect de dispută mai intensă după ce săptămânalul Shukan Bunshun a dezvăluit relația sa cu un influencer căsătorit.

Asociația Miss Japonia a confirmat retragerea titlului și a prezentat scuze părților implicate, menționând că titlul va rămâne vacant pentru restul anului. Inițial, organizatorii au susținut-o pe Shiino, dar ulterior au recunoscut că tânăra a continuat relația cu bărbatul după ce a aflat că este căsătorit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un mesaj de scuze postat pe Instagram, Shiino a recunoscut confuzia și frica ca motiv pentru neadevărul inițial. Desemnarea ei ca câștigătoare a stârnit deja dezbateri privind identitatea japoneză și a generat opinii divergente pe rețelele sociale, unde unii utilizatori au contestat calificarea sa.

Concursul Miss Japonia, înființat în 1950, cu competiția actuală din 1967, rămâne un eveniment intern, neimplicând participarea câștigătoarei la competiții internaționale. Reacția la victoria lui Shiino a reamintit de controversa din 2015 generată de Ariana Miyamoto, o tânără cu mamă japoneză și tată afro-american, care a reprezentat Japonia la concursul Miss Univers.

#Japonia #Miss Japonia #refuz #titlu

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.