Reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene şi-au dat acordul pentru extinderea listei de sancţiuni a UE împotriva Belarus cu 28 de persoane şi entităţi considerate responsabile pentru criza migranţilor orchestrată de Minsk, au declarat surse europene citate de AFP şi DPA. Potrivit unei surse citate de presa internațională, pe lista entităţilor vizate s-ar afla compania aeriană de stat belarusă Belavia, dar şi Cham Wings din Siria.

Acest acord va trebui să fie adoptat oficial în cadrul unui consiliu al miniştrilor europeni de joi, înainte de publicarea numelor în jurnalul oficial al UE, pentru a intra în vigoare, a declarat una din aceste surse.

Acordul vizează 17 responsabili şi 11 entităţi, potrivit acestei surse.

Acestea se vor adăuga la lista neagră a UE pentru Belarus care include deja 166 de nume, între care preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi, precum şi 15 entităţi legate de regim. Măsurile vor consta într-o îngheţare a activelor şi o interdicţie de intrare în UE, informează Agerpres.

Această listă a sancţionat mai întâi reprimarea mişcării de contestare a opoziţiei împotriva realegerii controversate a preşedintelui Lukaşenko în august 2020, apoi deturnarea unui zbor european pentru arestarea disidentului şi jurnalistului Roman Protasevici, în luna mai.

UE a adoptat, în plus, la sfârşitul lui iunie, sancţiuni economice care afectează sectoare cheie precum petrolul şi tutunul. De asemenea, UE a interzis companiilor aeriene belaruse să intre în spaţiul său aerian şi să aterizeze pe aeroporturile sale.

În urma afluxului la frontierele UE a mii de exilaţi, în principal din Orientul Mijlociu, pe care Minskul este acuzat că îl organizează din vară, UE şi-a adaptat arsenalul juridic pentru a putea viza persoanele şi societăţile care au orchestrat această criză.

Regimul lui Lukaşenko neagă că ar fi instigatorul crizei care a dus la moartea a cel puţin 12 persoane în zona frontalieră, potrivit media poloneze.

În acelaşi timp, UE vrea să-i sancţioneze şi pe operatorii din ţări terţe complice la transportul migranţilor limitându-le operaţiunile în UE prin suspendarea licenţelor, interdicţii de survol sau tranzit.

Comisia Europeană, care a depus o propunere de lege în acest sens, a evaluat săptămâna trecută la 15.000 numărul migranţilor blocaţi în Belarus, dintre care 2.000 la frontierele cu Polonia, Lituania şi Letonia.

#Belarus #Belavia #sanctiuni #UE

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.