Tranzitul comercial rusesc prin Lituania către exclava rusă Kaliningrad ar putea reveni la normal în decursul lunii iulie, dacă oficialii europeni vor ajunge la un compromis cu Lituania pentru ca aceasta să ridice blocada parţială care a amplificat tensiunile deja existente cu Rusia, scrie Reuters, citând două surse implicate în această chestiune.

În virtutea sancţiunilor pe care UE le-a impus Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, începând din 17 iunie Lituania a blocat parţial tranzitul de mărfuri către exclava rusă Kaliningrad.

Rusia a ameninţat cu represalii dacă Lituania nu elimină „blocada” pe care, conform Moscovei, guvernul de la Vilnius a impus-o la „sugestia evidentă şi la cererea” SUA.

Potrivit surselor citate acum de Reuters, oficialii europeni discută în prezent – demers sprijinit şi de Germania – despre o posibilă exceptare a Kaliningradului de la aplicarea sancţiunilor, dar pentru aceasta este nevoie ca şi Lituania să fie de acord.

Pe de altă parte, deşi susţine restricţiile impuse, Lituania se teme în acelaşi timp că Rusia ar putea recurge la forţa militară pentru a-şi croi pe teritoriul lituanian un coridor către Kaliningrad, remarcă una dintre sursele citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin „are mult mai multe pârghii decât noi. Este în interesul nostru să găsim un compromis”, spune oficialul citat, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului.

Printr-un astfel de compromis transporturile de bunuri între Rusia şi Kaliningrad ar putea fi exceptate de la aplicarea sancţiunilor europene pe temeiul că nu constau în operaţiuni de comerţ exterior, dat fiind că exclava Kaliningrad face parte din Rusia, condiţia fiind însă ca respectivele bunuri să nu fie exportate din această exclavă.

Un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian de Externe a declarat că vor continua consultările cu Comisia Europeană asupra aplicării sancţiunilor împotriva Rusiei. Dar „sancţiunile trebuie puse în aplicare şi orice decizie luată nu trebuie să submineze credibilitatea şi eficacitatea politicii de sancţiuni a UE”, a subliniat acesta.

Pe de altă parte, „întrucât tranzitul spre Kaliningrad este posibil şi prin alte state membre ale UE, explicaţiile Comisiei Europene despre modalitatea de implementare a sancţiunilor UE (…) nu se pot limita la Lituania”, a mai menţionat reprezentantul MAE lituanian.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joia trecută că aşteaptă din partea Comisiei Europene să clarifice cu „mai multă precizie” cum trebuie aplicate sancţiunile împotriva Rusiei, el susţinând că noile tensiuni cu Rusia provocate de restricţiile aplicate de Lituania tranzitului către Kaliningrad nu sunt „o temă bilaterală între Lituania şi Rusia, ci una între UE şi Rusia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocadă #Kaliningrad #Lituania #Rusia #sanctiuni #UE

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.