Folosirea instrumentelor compatibile de prognozare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), precum și o mai bună coordonare între autoritățile publice responsabile de politicile în domeniile energie și climă sunt câteva dintre recomandările experților EU4Climate pentru asigurarea coerenței politicilor și realizarea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniu. Potrivit informațiilor, recomandările fac parte dintr-un studiu privind alinierea țintelor de reducere a GES în contextul angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CONUSC) și a Tratatului Comunității Energetice.

Studiul a fost prezentat pe 13 octombrie în cadrul unui atelier consultativ, cu participarea reprezentanților Ministerului Mediului, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și altor instituții implicate.

„Experții EU4Climate, proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite (PNUD) în Moldova, au constatat că, pe dimensiunea de climă, Republica Moldova și-a luat angajamente mult mai ambițioase decât pe cea energetică, iar diferența provine din faptul că au fost luate în calcul și emisiile de GES din regiunea transnistreană și a fost folosit programul de simulare WASP. În același timp, pe domeniul energetic cifrele din regiunea transnistreană nu au fost luate în calcul, iar programele de simulare folosite au fost TIMES și PRIMES”, este menționat într-o notă informativă.

Totodată, în cadrul atelierului, reprezentanții Ministerului Mediului și ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au convenit să creeze platforme de dialog instituțional pentru a coordona elaborarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNEC), prima versiune a căruia urmează a fi prezentată Secretariatului Comunității Energetice în prima jumătate a anului 2022.

„Concilierea obiectivelor de reducere a GES cu proiecțiile realiste de energie este foarte necesară și oportună în aceste zile. Specificul Republicii Moldova ar trebui luat în considerare în mod corespunzător pentru a formula un Plan Național Integrat de Energie și Climă solid și credibil, în conformitate cu pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, a declarat Christian Ballarò, responsabil de program pentru energie, mediu și schimbări climatice la Delegația UE în Republica Moldova.

În baza recomandărilor prezentate de experții EU4Climate, urmează să fie elaborat un plan de acțiuni comun pentru alinierea țintelor în domeniul climei și energiei.

„Atât Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, cât și Contribuția Națională Determinată sunt supuse actualizărilor periodice o dată la cinci ani. E binevenit ca discuțiile constructive să înceapă cât mai devreme, pentru a aborda problema țintelor de reducere a GES în sectorul energetic și a identifica o abordare unică”, a declarat Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Conform Contribuției Naționale Determinate și Programului de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030, emisiile de GES în sectorul energetic urmează a fi reduse cu 74% către finele deceniului curent.

#emisii de gaze #PNUD #UE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.