Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

UE și PNUD susțin planul de acțiuni în domeniul climei și energiei. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

13 Oct. 2021, 11:40
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Oct. 2021, 11:40 // Actualitate //  Realitatea.md

Folosirea instrumentelor compatibile de prognozare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), precum și o mai bună coordonare între autoritățile publice responsabile de politicile în domeniile energie și climă sunt câteva dintre recomandările experților EU4Climate pentru asigurarea coerenței politicilor și realizarea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniu. Potrivit informațiilor, recomandările fac parte dintr-un studiu privind alinierea țintelor de reducere a GES în contextul angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CONUSC) și a Tratatului Comunității Energetice.

Studiul a fost prezentat pe 13 octombrie în cadrul unui atelier consultativ, cu participarea reprezentanților Ministerului Mediului, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și altor instituții implicate.

„Experții EU4Climate, proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite (PNUD) în Moldova, au constatat că, pe dimensiunea de climă, Republica Moldova și-a luat angajamente mult mai ambițioase decât pe cea energetică, iar diferența provine din faptul că au fost luate în calcul și emisiile de GES din regiunea transnistreană și a fost folosit programul de simulare WASP. În același timp, pe domeniul energetic cifrele din regiunea transnistreană nu au fost luate în calcul, iar programele de simulare folosite au fost TIMES și PRIMES”, este menționat într-o notă informativă. 

Totodată, în cadrul atelierului, reprezentanții Ministerului Mediului și ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au convenit să creeze platforme de dialog instituțional pentru a coordona elaborarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNEC), prima versiune a căruia urmează a fi prezentată Secretariatului Comunității Energetice în prima jumătate a anului 2022.

„Concilierea obiectivelor de reducere a GES cu proiecțiile realiste de energie este foarte necesară și oportună în aceste zile. Specificul Republicii Moldova ar trebui luat în considerare în mod corespunzător pentru a formula un Plan Național Integrat de Energie și Climă solid și credibil, în conformitate cu pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, a declarat Christian Ballarò, responsabil de program pentru energie, mediu și schimbări climatice la Delegația UE în Republica Moldova.

În baza recomandărilor prezentate de experții EU4Climate, urmează să fie elaborat un plan de acțiuni comun pentru alinierea țintelor în domeniul climei și energiei.

„Atât Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, cât și Contribuția Națională Determinată sunt supuse actualizărilor periodice o dată la cinci ani. E binevenit ca discuțiile constructive să înceapă cât mai devreme, pentru a aborda problema țintelor de reducere a GES în sectorul energetic și a identifica o abordare unică”, a declarat Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Conform Contribuției Naționale Determinate și Programului de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030, emisiile de GES în sectorul energetic urmează a fi reduse cu 74% către finele deceniului curent.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:05 // Societate //  Ana Panaguța

Adăposturile care figurează în evidențele autorităților nu corespund toate condițiilor necesare pentru a fi folosite în situații de urgență. Unele sunt ocupate, iar altele nu asigură condiții adecvate de ventilație. Autoritățile pregătesc modificarea legislației și o nouă cartografiere a spațiilor care pot fi utilizate drept adăposturi. Despre acest lucru a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, locurile respective au fost incluse de-a lungul anilor în evidențele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Ministerului Afacerilor Interne, însă nu toate mai pot fi utilizate în prezent.

„IGSU a făcut un efort anul acesta și a identificat câte dintre ele corespund, în realitate, titlului de adăpost. Unele nici nu au cum să fie folosite în acest scop, altele sunt ocupate. Trebuie să existe și condiții de aerisire, de circulație a aerului, pentru că, dacă într-un spațiu se adună mai mulți oameni și nu există ventilație, faci mai mult rău decât bine”, a explicat Diaconu.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a menționat că, în prezent, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. Primăriile și proprietarii spațiilor, majoritatea private, sunt responsabili de întreținerea acestora, în timp ce IGSU trebuie să le identifice și să le cartografieze.

Diaconu spune că această împărțire a responsabilităților a creat probleme și că autoritățile au început procesul de modificare a cadrului legal.

„Prima urgență este să facem claritate legislativă și o vom face destul de rapid. Se lucrează acum atât la lege, cât și la hotărârile de Guvern. Al doilea lucru este să facem o cartografiere corectă a locurilor care pot fi folosite”, a declarat oficialul.

Totodată, urmează să fie stabilite categoriile de adăposturi și să fie marcate corespunzător, astfel încât oamenii să le poată identifica în cazul unei situații de criză.

„Omul, chiar dacă se duce acum, nu găsește acest loc marcat”, a atras atenția Sergiu Diaconu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!