UE intenționează să lanseze luna viitoare o licitație pentru achiziționarea în comun a livrărilor de gaze naturale, marcând primul pas spre crearea unui cartel al cumpărătorilor în încercarea de a reduce prețurile, a relatat Bloomberg marți, 7 martie curent, cu referire la declarațiile făcute de vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Maroš Šefčovič. Noua platformă va putea reuni companiile europene și guvernele pentru achiziții comune de gaze pe piața globală. „Cartelul cumpărătorilor” poate începe să funcționeze în iunie.

Uniunea Europeană va înființa luna viitoare o platformă în care întreprinderile și guvernele pot forma un „cartel al cumpărătorilor” pentru a cumpăra gaz de la furnizorii globali, cu excepția Rusiei. Maroš Šefčovič a vorbit despre acest lucru într-un interviu acordat Bloomberg.

„Există o cerere în rândul celor 27 de state membre ale blocului și a trei țări vecine pentru a achiziționa în comun 24 miliarde de metri cubi de gaze în următorii trei ani, potrivit estimărilor inițiale, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene”.

Bloomberg numește inițiativa evazivă pentru o lungă perioadă de timp, dar apariția unui „cartel de cumpărători” a fost posibilă prin retragerea resurselor energetice rusești și o confruntare comercială cu China.

Licitația ar urma să aibă loc după luni de discuții privind cea mai bună modalitate de a asigura aprovizionarea cu gaze naturale a celor 27 de state membre, astfel încât să se evite ca unele state membre să supraliciteze alte state membre din cauza resurselor lor mai mari.

„Ceea ce este din ce în ce mai important este că trebuie să ne ocupăm de prețuri. Nu ne putem alimenta economia la o diferență de preț atât de mare față de SUA sau China”, a mai declarat oficialul.

Potrivit lui Šefčović, UE va putea efectua primele tranzacții în cadrul „cartelului” încă din iunie 2023, în perioada de umplere activă a instalațiilor de stocare a gazelor.

Un cartel este o formă de asociere sau acord monopolistic în care fiecare întreprindere care face parte din el își păstrează independența financiară și de producție. Pe piața energiei, un cartel este de obicei denumit alianța OPEC+, creată de țările exportatoare de petrol pentru a controla cotele de producție de petrol.

După începerea războiului în Ucraina, UE și țările G7 (SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Japonia) au stabilit un plafon de preț pentru petrolul rusesc, iar UE a introdus și o limită de preț pentru Rusia. gaz în valoare de 180 EUR pe megawat oră (aproximativ 2.000 USD la 1.000 de metri cubi).

Rusia, ca răspuns, a transformat plata pentru gaze în ruble și a interzis furnizarea de petrol și produse petroliere cetățenilor și companiilor străine dacă contractele „prevăd direct sau indirect utilizarea unui mecanism de plafonare a prețurilor”. Astfel, ponderea gazului rusesc pe piața europeană a scăzut de la 45% în 2021 la aproximativ 7,5% în 2022.

Pe lângă sancțiuni, unul dintre motivele reducerii livrărilor de gaze din Rusia au fost exploziile de pe gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2. Gazul continuă să curgă în Europa prin conducta Yamal-Europe, o conductă de gaz care trece prin Ucraina și pârâul Turc, așezată de-a lungul fundului Mării Negre.

Pe 6 martie, președintele CE, Ursula von der Leyen, la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, a declarat că Uniunea Europeană a depășit complet dependența de petrol și gaze rusești. În același timp, ministrul rus al Energiei, Nikolai Șulginov, a declarat în septembrie că Europa nu va putea abandona gazul rusesc, cel mai probabil chiar până în 2027, deoarece acest lucru ar duce la oprirea industriei europene.

#gaz #Rusia #UE

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.