Ultima navă cu cereale urmează să plece astăzi din Ucraina, în baza acordului care permite exportul de cereale ucrainene în condiții de siguranță în Marea Neagră. Anunțul făcut de ONU a venit cu o zi înainte de expirarea acordului, în condițiile în care Rusia nu vrea să-l prelungească dacă nu primește facilități pentru exportul îngrășămintelor și cerealelor sale, notează Digi24.

ONU și Turcia au intermediat acordul în 2022, pentru a evita o criză alimentară globală, în condițiile în care Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume. Inițial, acordul a fost încheiat pentru 20 de zile. În noiembrie 2022, Moscova a fost de acord să-l prelungească cu încă 120 de zile, iar în martie curent a fost de acord cu o prelungire cu încă 60 de zile – adică până pe 18 mai.

Pentru a convinge Rusia să permită exporturile de cereale din Marea Neagră, Națiunile Unite au convenit să ajute Moscova cu propriile transporturi agricole timp de trei ani.

„Există încă multe întrebări deschise cu privire la partea noastră din acord. Acum va trebui luată o decizie”, a sus marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalți oficiali din Rusia, Ucraina, Turcia și ONU s-au întâlnit săptămâna trecută la Istanbul pentru a discuta despre acordul pentru cereale. Coordonatorul ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, a spus luni că eforturile vor continua în zilele următoare, pentru a prelungi acordul.

La rândul său, ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a declarat săptămâna trecută că, în opinia sa, acordul ar putea fi prelungit cu încă două luni.

Potrivit Reuters, Rusia are mai multe cerințe în schimbul cărora ar accepta prelungirea acordului. Printre acestea se numără reintroducerea Băncii Agricole Ruse (Rosselkhozbank) în sistemul de plăți SWIFT, reluarea livrărilor de mașini agricole și piese de schimb către Rusia și deblocarea conturilor și activităților financiare ale companiilor rusești de îngrășăminte.

#acord #Cereale #Federatia Rusa #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.