Guvernul României le-a făcut vineri, 9 iunie curent, o nouă ofertă profesorilor, în încercarea de a opri greva declanșată în 22 mai, a declarat pentru HotNews.ro preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor. Discuțiile de la guvern dintre liderii celor trei federații din educație și reprezentanții Guvernului au durat aproximativ două ore și jumătate, în timp ce aproximativ 10.000 de profesori au protestat în fața Palatului Victoria, plecând apoi în marș până la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat pentru HotNews.ro că ultima ofertă a guvernului a fost ca prima tranșă din creșterea salarială pe noua grilă, care ar urma să fie acordată din 1 ianuarie 2024, să fie de 45%, față de 40% cât li se oferise până acum.

De asemenea, Guvernul a propus acordarea unei sume anuale de 1.500 de lei, în luna octombrie, banii fiind din fonduri europene. Suma anuală ar urma să fie acordată până în 2027.

„Nu avem un răspuns pentru guvern, deocamdată. Răspunsul îl vor da colegii noștri, cei care au declanșat și greva”, a declarat Nistor, spunând că „în niciun caz astăzi” nu va fi luată o decizie.

Aproximativ 10.000 de angajați din învățământ, aflați în cea de a douăsprezecea zi de grevă, au protestat din nou, vineri, în fața Guvernului, de unde au plecat în marș spre Palatul Cotroceni.

Mitingul are loc la o zi după ce Executivul a adoptat o „declarație” prin care se angajează că în viitoarea lege a salarizării se va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Sindicatele cer însă ca această „garanție” să fie prevăzută într-un act normativ, și nu într-un document fără valoare juridică, spunând că numai astfel greva va fi oprită.

„Declarația” prevede că viitoarea lege a salarizării va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public.

Inițial, Guvernul anunțase că va adopta un memorandum în acest sens.

Cele două măsuri enunțate în documentul de șase pagini și jumătate sunt:

1. Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024, fiind de 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.

2. Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.

#greva #Guvern #profesori #Romania

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.