Alpinistul japonez Yuichiro Miura, în vârstă de 90 de ani, a ajuns joi pe vârful Muntelui Fuji, alături de un grup de prieteni şi de membri ai familiei, după o ascensiune de trei zile cu ajutorul unui scaun cu rotile, transmite agenţia Kyodo, citată de Agerpres.

Yuichiro Miura a atins vârful Muntelui Fuji în jurul orei locale 07:20 şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de cei care i-au susţinut demersul.

Muntele Fuji, cu o altitudine de 3.776 de metri, cel mai înalt vârf din Japonia, este o destinaţie populară pentru drumeţii, însă puţini nonagenari încearcă să-l escaladeze.

Această reuşită vine după unele probleme de sănătate cu care alpinistul s-a confruntat în ultimii ani. În iunie 2020, Miura, pe atunci în vârstă de 87 de ani, a fost internat circa opt luni pentru tratarea unui hematom spinal epidural spontan din cauza căruia nervii de la gât au fost comprimaţi şi au provocat paralizia mâinilor şi a picioarelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alpinistul, care în 2013 a devenit cea mai în vârstă persoană care a cucerit Muntele Everest, la vârsta de 80 de ani, a visat să urce pe Muntele Fuji ca mijloc de reabilitare.

„Mulţumesc tuturor. Mi-am putut îndeplini dorinţa de a ajunge pe vârf. Este minunat”, a declarat el.

În scaunul său cu rotile conceput special pentru alpinism, Miura a început ultima parte a ascensiunii joi, în jurul orei locale 05:15. Cu ajutorul grupului său care i-au tras scaunul în sus, el a atins vârful circa două ore mai târziu.

„Am reuşit să urc cu tovarăşi distractivi. Priveliştea a fost atât de uimitoare încât nu o voi uita niciodată”, a mărturisit el.

Aproximativ 40 de elevi de la Clark Memorial International High School, unde Miura este director onorific, l-au salutat pe alpinist la sosirea pe vârf.

Alpinistul este cunoscut pentru coborârea pe schiuri a Muntelui Fuji, în 1966, cu ajutorul unei paraşute care i-a încetinit alunecarea.

În 2003, 2008 şi 2013 – la vârsta de 70, 75 şi, respectiv, 80 de ani – Miura a atins cu succes vârful Muntelui Everest, situat la altitudinea de 8.848 de metri.

Cea mai în vârstă persoană care a ajuns pe vârful Muntelui Fuji este Teiichi Igarashi, care avea 101 ani şi 10 luni la momentul acestei reuşite, în 1988, potrivit unei asociaţii care certifică recordurile naţionale din Japonia.

#alpinist #Japonia #Munteli Fuji

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.