Experții din cadrul NASA, împreună cu alte agenții spațiale la nivel global, s-au confruntat cu un scenariu Armageddon – un asteroid vine spre Pământ, este depistat la o distanță de peste 56 de milioane de kilometri și amenință întreaga omenire. Această situație a fost una fictivă și a făcut parte dintr-un exercițiu care s-a întins pe o perioadă de o săptămână.

Presa internațională scrie că, în cadrul experimentului, experții americani și cei internaționali au fost pregătiți să răspundă în cel mai bun mod în eventualitatea în care, omenirea s-ar putea confrunta cu un asteroid care amenință Pământul.

Simularea le-a demonstrat experților o lecție destul de dură, astfel că dacă un asteroid s-ar îndrepta spre Pământ, în ciuda faptului că un avertisment ar fi lansat, nimeni nu ar putea face nimic pentru a-l împiedica să lovească Planeta Albastră. Potrivit oamenilor de știință, nici o tehnologie actuală nu ar putea opri asteroidul de la impactul cu Pământul, având în vedere perioada de șase luni .

Astfel, nu există nici o navă suficient de puternică să distrugă un asteroid sau care să-i devieze traiectoria. Paul Chodas, manager al Centrului NASA pentru Studii de Obiecte din apropierea Pământului, a ajutat la găzduirea simulării recente, precum și a celor cinci precedente ca aceasta. El a spus că acest exercițiu a pregătit participanții la eșec.

„Este ceea ce numim un scenariu de avertizare scurtă”, a spus el pentru Insider. „A fost, prin design, foarte provocator”, a spus Chodas.

În realitate, dacă un asteroid ca acela fictiv s-ar îndrepta spre Pământ, oamenii de știință ar avea nevoie de ani, și nu de luni, înainte de avertizare. Cinci ani este minimul, potrivit lui Chodas. Alții, precum astronomul MIT Richard Binzel, spun că ar fi nevoie de cel puțin un deceniu.

„Timpul este cel mai valoros produs pe care l-ai putea dori, dacă te confrunți cu o amenințare reală cu asteroidul”, a spus Binzel pentru Insider.

Șansele ca un asteroid care se îndreaptă spre Pământ să fie oprit, sunt foarte mici

Oamenii de știință în domeniu, nu au indentificat o mare parte din rocile spațiale periculoase care trec în permanență pe lângă planeta noastră. Astfel, acest lucru face ca șansele ca o astfel de rocă să fie oprită sunt reduse. Totodată, perioada de avertizare ar trebui să fie cuprinsă între cinci și zece ani.

În 2005, Congresul a încercat să soluționeze această problemă, impunând ca NASA să găsească și să urmărească 90% din toate obiectele din apropierea Pământului de 140 de metriw sau mai mari. La acea dimensiune, asteroizii ar putea distruge un oraș de mărimea New Yorkului. Până în prezent, NASA a observat doar aproximativ 40% din aceste obiecte.

„Ceea ce înseamnă acest lucru este că, deocamdată, ne bazăm pe noroc pentru a ne feri de impactul asteroidului major. Dar norocul nu este un plan”, a spus Binzel.

În recenta simulare a NASA, oamenii de știință participanți nu știau cât de mare este ipoteticul asteroid până cu o săptămână înainte de a fi stabilit să lovească Pământul.

„Nu am știut dacă obiectul avea o lățime de 35 de metri sau o lățime de 500 de metri. Și asta face o diferență foarte mare”, a declarat pentru Insider Sarah Sonnett, cercetător la Institutul de Științe Planetare care a participat la exercițiu.

Un asteroid de 35 de metri ar putea exploda în atmosferă și ar putea transmite valuri de șoc pe Pământ. Un asteroid de 500 de metri ar putea decima un oraș, afectând o zonă de mărimea Franței.

Deci, o parte crucială a opririi unui asteroid să lovească Pământul este înțelegerea cât mai mult posibil a rocii spațiale. Aceasta include dimensiunea sa, calea pe care o parcurge în jurul soarelui și din ce este făcută. Cu aceste informații, oamenii de știință pot evalua strategiile de distruge rocia sau de deviere a traiectoriei acesteia.

În mod ideal, a spus Sonnett, oamenii de știință ar fi în măsură să studieze un asteroid periculos în timp ce trece pe lângă Pământ de câteva ori pe orbita sa în jurul soarelui. Toate acestea, înainte ca traiectoria sa să-l aducă suficient de aproape pentru a se ciocni cu planeta noastră. Observarea unui asteroid care trece de mai multe ori pe lângă Pământ, ar putea dura ani sau chiar decenii.

Strategia de apărare a NASA

NASA are trei instrumente principale în arsenalul său de apărare planetară. Primul este să detonezi un dispozitiv exploziv lângă un asteroid care se apropie pentru a-l sparge în bucăți mai mici și mai puțin periculoase. Al doilea este reprezentat de lasere care ar putea încălzi și vaporiza roca spațială suficient pentru a-și schimba traiectoria orbitală. Al treilea constă în trimiterea unei nave spațiale pentru a ciocni asteroidul, schimbându-i traiectoria acestuia.

NASA urmează a testa o ultimă strategie. Aceștia vor să redirecționeze un asteroid trimițând o sondă la asteroidul Dimorphos în toamna anului 2022 și urmează să îl atingă în mod intenționat. Chodas a menționat totuși faptul că oricare dintre cele trei opțiune de apărare ale NASA, ar dura ani de zile.

„De obicei, acesta este un proces multianual pentru a trece de la propunere la a avea de fapt o navă spațială pe un vehicul de lansare. Să nu mai vorbim de faptul că trebuie să faci o croazieră pentru a ajunge la destinație și pentru a devia asteroidul”, a spus el.

După aceea, ar fi nevoie de unul sau doi ani pentru ca drumul asteroidului în jurul soarelui să se schimbe de fapt suficient pentru a-l duce departe de Pământ, de aceea contează cronologia. Oamenii de știință pot identifica o rocă spațială periculoasă, cu atât ar trebui să fie mai puțin ambițioasă o misiune de deviere. Totuși, toate aceste metode sunt de fapt inutile, în condițiile în care nimeni nu știe dacă vine asteroidul.

„Cred că cea mai bună investiție este în cunoaștere. Cea mai bună investiție este să știi ce este acolo”, a spus Binzel.

Telescopul spațial care va urmări asterorizii

NASA planifică o misiune de depistare a asteroizilor care sunt prea slabi pentru a fi văzuți de telescoapele de pe Pământ. Misiunea NEO Surveyor, așa cum se știe, ar lansa un telescop cu infraroșu pe orbita Pământului în 2026.

„Dacă facem acum treaba de a găsi acele obiecte și de a le urmări, de a le cunoaște orbitele, de a ști unde se îndreaptă și de a le caracteriza dimensiunile, atunci ar trebui să fim într-o formă foarte bună”, a spus Sonnet.

Dacă telescopul se lansează și funcționează conform planului, ar trebui să îndeplinească mandatul Congresului NASA de a găsi 90% dintre cele mai periculoase obiecte din apropierea Pământului. Timp de cinci ani. NEO Surveyor a fost angajat în misiunea NASA ”limbajul iadului” după cum a afirmat Binzel. Din cauza finanțării insuficiente, proiectul nu a trecut de faza de dezvoltare.

Sonnet este de optimistă și consideră că misiunea NEO Surveyor va merge bine într-o următoare recenzie. NASA urmează să evalueze dacă misiunea este pregătită pentru a fi începută următoarea fază. Dacă rezultatele vor fi pozitive, atunci echipa va trecce la construcția de prototipuri care să dezvolte hardware și software. În eventualitate în care rezultatele vor fi negatice, atunci lansarea telescopului ar putea fi cu mult întârziată.

„Pentru că acum avem capacitatea de a detecta și de a ști ce este acolo, cred că din punct de vedere științific avem o responsabilitate morală de a obține aceste informații. Ar fi lipsit de convingere că am fost luați prin surprindere, de un impact cu un asteroid pe care l-am fi putut prevede”, a spus Binzel.