Procuratura Generală anunță că, la solicitarea acuzatorilor de stat din cadrul Procuraturii Hîncești, Oficiul Ialoveni, printr-o decizie definitivă, a fost confiscată în folosul statului, o unitate de transport, a unei persoane învinuite de comiterea infracțiunii de conducere în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deținea permis de conducere.

Totodată, prin aceeași sentință, persoana învinuită a fost condamnată la 6 luni de închisoare în penitenciar de tip deschis.

„Potrivit deciziei pronunțate, s-a constatat că în anul 2023, inculpatul, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, în lipsa unui permis de conducere, care a fost anulat anterior pentru fapte similare, a condus unitatea de transport, iar la testarea acestuia, s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,01 mg/l”, comunică PG.

Învinuitul nu este la prima încălcare de lege la acest capitol.

„Acesta a rămas fără dreptul de a conduce mijloace de transport, în temeiul unei alte sentințe judecătorești care a constatat că în anul 2022, învinuitul, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, la volanul aceleiași unități de transport care a fost supusă confiscării, a accidentat o persoană, cauzându-i vătămări corporale medii”, mai anunță procurorii.

În acest context, Procuratura anunță că va depune tot efortul și va folosi tot instrumentarul penal și procesual penal în vederea prevenirii conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție.

#alcool #sofer #volan

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.