Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Un cercetător a fost concediat, pentru că a refuzat să zboare cu avionul: „Sufăr de anxietate climatică”

22 Oct. 2023, 09:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
22 Oct. 2023, 09:55 // În Lume //  Elena Putregai

Un om de ştiinţă şi activist ecologist italian aflat în misiune în Papua Noua Guinee a denunţat faptul că a fost concediat de angajatorul lui german, din cauza refuzului său repetat de a se întoarce în Europa cu avionul, în numele protejării climei.

Gianluca Grimalda, cercetător la Institutul pentru Economie Mondială (IfW), al cărui sediu se află în oraşul Kiel din nordul Germaniei, a primit la jumătatea lunii octombrie o scrisoare, consultată vineri de AFP, prin care era anunţat că „relaţia lor de lucru s-a încheiat”. Niciun motiv nu a fost specificat în acea scrisoare.

Câteva zile mai devreme, omul de ştiinţă, specialist în psihologia socială, primise un ultimatum de la angajatorul său, care l-a informat că ori „se întoarce acasă cu avionul, ori va fi concediat”, lucru pe care el l-a refuzat.

„Printr-un singur zbor cu avionul, aş fi emis la fel de mult CO2 ca o persoană, în medie, într-un an. Este ceva absolut de neimaginat pentru mine”, a declarat el pentru AFP, prin telefon, de pe insula Bougainville.

Gianluca Grimalda, în vârstă de 51 de ani şi de naţionalitate italiană, a petrecut ultimele şase luni studiind efectele sociale generate de schimbările climatice în Papua Noua Guinee, un stat insular din Oceanul Pacific. Activist ecologist şi membru al colectivului Scientist Rebellion, el decisese deja să parcurgă în februarie două treimi din traseul său doar cu „trenul, autocarul şi vaporul”, adică 16.000 de kilometri din totalul de 22.000 de kilometri ce separă Germania de Papua Noua Guinee. Pentru întoarcerea sa în Europa, cercetătorul italian voia să procedeze la fel, cu o sosire la Kiel, în acord cu angajatorul său, potrivit spuselor sale, programată pe 10 septembrie.

Cercetătorul italian declară că suferă de „anxietate climatică”

Însă studiile sale au acumulat întârzieri. Cercetătorul spune că a fost luat ostatic de foşti luptători pentru independenţă, iar erupţia unui vulcan a dus la anularea uneia dintre deplasările sale.

Institutul IfW din Kiel i-a cerut atunci să revină în Europa pe 2 octombrie, potrivit unei scrisori consultate de AFP, însă şi acel termen a fost depăşit. Cercetătorul italian declară că suferă de „anxietate climatică”, o afecţiune ce ar fi fost confirmată, potrivit declaraţiilor sale, de un medic local.

„Dacă iau avionul, risc să fac un atac de panică. Ceea ce se întâmplă în prezent cu clima este înspăimântător şi se petrece foarte repede”, a adăugat Gianluca Grimalda. El a mai spus că doreşte, odată revenit în Germania, să conteste concedierea sa în instanţă, evocând motive care ţin de sănătatea mintală.

Contactat de AFP, Institutul IfW din Kiel a declarat la rândul său că „nu comentează public chestiuni interne legate de personal” pentru „a proteja viaţa privată a angajaţilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.