UPDATE 15:00: Este vorba despre fostul procuror de la PCCOCS, Lilian Bacalîm, în prezent membru al Partidului Acasă Construim Europa.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Bacalîm a fost al 11-lea pe lista formațiunii.

Un fost procuror al PCCOCS deține nejustificat în proprietate un apartament, un autoturism și numerar. Despre asta anunță Autoritatea Națională de Integritate care a emis un act de constatare pe numele acestuia.

Diferență substanțială se ridică la peste 835 mii de lei. Prin urmare, cauza a fost transmisă instanței de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

„Controlul a fost inițiat de ANI în anul 2019, în baza unor neclarități apărute în cadrul unor verificări ordinare a declarațiilor de avere și interese personale. Astfel, inspectorul de integritate a depistat că în anul 2016, raportul dintre veniturile familiei procurorului de aproximativ 123 mii de lei și costul apartamentului achitat în decembrie 2016 în mărime de 280 mii lei, însumat cu alimentările bancare de aproximativ 68 mii lei și susținut de celelalte cheltuieli ordinare estimate la peste 71 mii de lei, denotă prezența unei diferențe substanțiale în mărime de peste 296 mii de lei, care depășește de 2,9 ori plafonul stabilit prin lege și demonstrează caracterul nejustificat al cotei-valorice de 280 mii lei din apartamentul situat în mun. Chișinău, precum și caracterul nejustificat al numerarului de peste 16 mii de lei depuse în cont bancar”, anunță ANI.

De asemenea, în anul 2019, costul autoturismului Toyota RAV4 Hibrid de 534 115 lei însumat cu alimentările bancare efectuate în această perioadă de aproximativ 5 mii de lei generează prezența unei diferențe substanțiale în mărime de aproximativ 538 mii de lei, care depășește de 3,9 ori plafonul stabilit prin lege, mai explică responsabilii.

„Materialele acumulate în cadrul controlului demonstrează că autoturismul deținut în proprietate de familia procurorului și numerarul depus poartă un caracter nejustificat. Inspectorul de integritate a constatat că subiectul supus controlului a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale prin neincludere, cu bună știință, în declarațiile de avere și interese personale depuse în perioada 2016-2019, a datelor despre venituri în mărime de 750 dolari SUA și 7 551 euro obținuți sub formă de transfer bancar și alimentare cont bancar, despre două case de locuit din mun. Chișinău deținute în proprietate și despre autoturismul de model Toyota RAV4”, se arată în comunicat.

Subiectului supus controlului i s-a solicitat, în repetate rânduri, prezentarea punctului de vedere, însă acesta nu a beneficiat de drepturile sale și nu a prezentat explicații pe marginea bunurilor deținute în proprietate cu caracter nejustificat.

Dacă actul ANI va rămâne definitiv, subiectul nu va putea deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani.

Documentul integral poate fi văzut mai jos.

#ANI #avere #fost procuror #PCCOCS

Extinderea agresiunii ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, a schimbat nu doar arhitectura de securitate din regiune, ci și relația dintre cele două state aflate în imediata vecinătate a războiului. Pentru Republica Moldova și Ucraina, problemele care țineau de vecinătate, energie, infrastructură sau frontieră au început să fie privite tot mai mult prin prisma securității comune.

Pentru o perioadă îndelungată, Ucraina a avut o abordare pragmatică față de regiunea transnistreană și față de Rusia, inclusiv prin rolul de mediator în negocieri. După 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a susținut formațiunile separatiste din estul Ucrainei, perspectiva Kievului asupra conflictelor separatiste s-a schimbat. Experiența proprie a făcut mai clar riscul pe care îl pot reprezenta asemenea conflicte pentru suveranitatea și capacitatea de decizie a unui stat.

În paralel, agenda bilaterală a inclus probleme legate de frontieră, circulația persoanelor și bunurilor, contrabanda, infrastructură și energie. După 2022, acestea au început să fie analizate și din perspectiva reducerii vulnerabilităților față de Rusia, inclusiv în raport cu regiunea transnistreană.

După 24 februarie 2022, multe dintre dosarele vechi ale relației moldo-ucrainene au căpătat o miză nouă. Energia, infrastructura, transportul și frontiera au devenit parte a unei ecuații de securitate în care o vulnerabilitate a unuia dintre state poate afecta direct și celălalt stat.

Cooperarea trece la nivel practic

Primele luni ale invaziei au pus cele două state în fața unor probleme concrete. Una dintre cele mai vizibile a fost gestionarea fluxului de refugiați ucraineni. Republica Moldova a devenit unul dintre cele mai importante state-gazdă din regiune, ceea ce a presupus mobilizarea mecanismelor de protecție civilă și socială.

În același timp, războiul a împins relația bilaterală spre domenii care anterior evoluau mai lent: cooperarea tehnico-militară, securitatea energetică, infrastructura și transporturile. În februarie 2026, Chișinăul a reluat demersurile pentru negocierea unui nou acord de cooperare tehnico-militară.

Energia este un alt domeniu în care interdependența a devenit mai evidentă. Cele două state au urmărit consolidarea rezilienței sistemelor energetice, inclusiv prin funcționarea în raport cu rețeaua europeană ENTSO-E, dezvoltarea infrastructurii de tranzit și proiecte comune. Pentru Republica Moldova, reducerea vulnerabilităților energetice a devenit cu atât mai urgentă cu cât războiul a demonstrat cât de ușor poate fi transformată infrastructura energetică într-un instrument de presiune.

Poziționarea Republicii Moldova ca nod de tranzit și logistic regional a devenit, în acest context, mai importantă. Infrastructura moldovenească este folosită pentru transportul resurselor și produselor către și dinspre Ucraina, iar mecanismele de tranzit pentru produsele agricole ucrainene au fost adaptate în funcție de evoluția războiului și a infrastructurii disponibile.

Relația bilaterală este completată de cooperarea cu România. Dialogul trilateral a pornit de la dosare punctuale, în special energie și politică externă, dar a căpătat treptat o dimensiune mai largă, inclusiv prin implicarea celor trei președinți.

Apropierea dintre cele două state aduce însă și probleme mai dificile. Una dintre ele este gestionarea resurselor de apă, în special a râului Nistru. Atacurile asupra infrastructurii energetice și hidrotehnice ucrainene, modul de utilizare a resurselor de apă și viitoarele proiecte de reconstrucție pot avea efecte directe asupra Republicii Moldova și a comunităților din regiunea Odesa.

Europa devine și o miză de securitate

Războiul a accelerat apropierea europeană a celor două state. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după începutul invaziei, iar Republica Moldova a urmat același drum. În iunie 2022, ambele au primit statutul de țară candidată și au început ulterior negocierile de aderare.

Pentru Chișinău și Kiev, integrarea europeană a căpătat astfel o semnificație care depășește economia și reformarea instituțiilor. UE este privită și ca un spațiu de stabilitate și reziliență, capabil să reducă vulnerabilitățile externe. Parcursul european a devenit parte a răspunsului strategic la noul mediu de securitate.

Ucraina a criticat, în anumite momente, ceea ce a perceput drept folosirea de către Republica Moldova a contextului creat de agresiunea rusă pentru accelerarea propriului parcurs european. În același timp, dimensiunea Ucrainei și impactul eventualei sale aderări asupra economiei europene fac ca negocierile Kievului să fie diferite de cele ale Chișinăului.

Cele două parcursuri pot fi, în anumite privințe, concurente. Dar războiul a făcut mai greu de ignorat o realitate strategică: stabilitatea Republicii Moldova este importantă pentru securitatea Ucrainei, iar stabilitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea Republicii Moldova.

Viitorul cooperării moldo-ucrainene

După 24 februarie 2022, apropierea dintre Chișinău și Kiev nu mai poate fi explicată doar prin solidaritatea față de o țară aflată în război. S-a conturat o interdependență de securitate care include energia, infrastructura, transporturile, protecția civilă, mediul, frontiera și cooperarea instituțională.

Vulnerabilitatea unuia dintre state poate produce efecte directe asupra celuilalt. Un atac asupra infrastructurii ucrainene poate afecta Republica Moldova prin energie, transport sau mediu. O problemă de securitate în regiunea transnistreană poate avea consecințe pentru Ucraina. Instabilitatea politică sau economică din oricare dintre cele două țări poate complica integrarea europeană.

Apropierea nu elimină însă dosarele sensibile. Dimpotrivă, pe măsură ce cooperarea se extinde, vor apărea negocieri mai complicate privind apa, infrastructura, conectivitatea, comerțul sau ritmul integrării europene. Gestionarea acestora va testa relația bilaterală mai mult decât momentele de solidaritate produse de război.

Pentru a rămâne sustenabil, parteneriatul moldo-ucrainean va trebui să fie pragmatic, predictibil și bazat pe respectarea intereselor ambelor state. Solidaritatea creată de război este un punct de pornire important. Pe termen lung însă, relația va depinde de capacitatea Chișinăului și Kievului de a transforma această solidaritate într-o cooperare instituționalizată, echilibrată și orientată spre obiective comune de securitate și integrare europeană.

Acesta este un rezumat. Găsiți materialul integral, semnat de experta Angela Grămadă (pag. 12), precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus.

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.