Judecătorilor Curții Constituționale (CCM) nu le pot fi ridicate mandatele chiar dacă în privința acestora sunt emise acte juridice. O decizie în acest sens a fost luată astăzi de către CCM, după ce au examinat o sesizare depusă de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, prin care a solicitat declararea neconstituțională a unui aliniat cu privire la încetarea mandatului de magistrat.

Decizia Curții este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data pronunțării și se publică în Monitorul Oficial.

Litvinenco a solicitat CCM să se expună asupra constituționalității articolului 19 aliniat (1), litera (e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională potrivit căruia, mandatul judecătorului CCM încetează prin ridicarea imunității judecătorului în caz de stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real, în conformitate cu prevederile legislației, privind reglementarea conflictului de interese.

În opinia deputatului, dacă se permite acest lucru, atunci Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ar fi avut undă liberă de a stabili conflict de interese în cadrul unor sesizări pe care magistrații le examinează.

Precizăm că, în spațiul public au apărut informații precum că, un inspector de integritate din cadrul ANI a început un control privind presupusul conflict de interese a președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul examinării și luării decizii asupra unei sesizări. ANI a comentat decizia inspectorului ca fiind una asumată și nu poate interveni în procesul de examinare, cauză pe care a inițiat-o ca „autosesizare” a informațiilor publice.

#CCM #Domnica Manole #magistrat #Sergiu Litvinenco

Germania va trimite patru avioane de vânătoare Eurofighter ale Forțelor sale aeriene pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Letoniei în timpul alegerilor parlamentare care vor avea loc în această țară baltică pe 3 octombrie, relatează antena3.ro.

Potrivit unui comunicat emis miercuri de Ministerul german Apărării, guvernul leton a solicitat partenerilor săi din NATO sprijin în protejarea spațiului aerian în acest context electoral.

Solicitarea vine după intruziunile frecvente ale dronelor rusești și ale celor ucrainene deviate de ruși în zona Mării Baltice, în ultimele luni.

Germania trimite avioane și în Estonia, pentru poliție aeriană

Avioanele de vânătoare vor fi desfășurate în cadrul misiunii NATO de supraveghere aeriană a regiunii și vor staționa timp de aproximativ o săptămână la baza aeriană din Lielvarde, în centrul Letoniei. Aparatele vor fi însoțite de un contingent format din câteva zeci de soldați.

„Germania rămâne ferm alături de aliații săi deosebit de expuși pe flancul estic al NATO. Din acest motiv, va trimite, de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie, un mic contingent cu avioane de luptă Eurofighter”, a subliniat ministerul condus de politicianul social-democrat Boris Pistorius.

Ministerul a amintit că la sfârșitul acestui an este prevăzut ca forțele aeriene germane să participe din nou, cu cinci avioane Eurofighter și aproximativ 120 de soldați, la misiunea de supraveghere aeriană a NATO.

Pentru respectiva misiune, personalul militar german va staționa până în martie 2027 la baza Ämari din Estonia.