Jurnalistul Vladimir Novosadiuk, care nu mai este printre cei vii din 2021, apare în lista persoanelor asociate oligarhilor vizați de sancțiuni publicată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în Monitorul Oficial. Cel puțin despre un singur mort se cunoaște că a fost listat și asta nu ar contravine, or UE prevede sancționarea inclusiv a persoanelor decedate pentru a preveni transferarea activelor pe numele altor persoane.

Lupta cu oligarhii: SIS publică o listă cu peste 500 de persoane și entități asociate sancționaților internațional

Vladimir Novosadiuk a decedat în urma complicațiilor provocate de COVID-19. El a fost director general al agenției de știri Sputnik-Moldova. Se cunoaște că îi era afiliat fugarului Ilan Șor, în general, Kremlinului și presei de sub tutelă. Atunci, Ilan Șor adresase un mesaj de condoleanțe: „O persoană remarcabilă, un profesionist strălucit care a devenit mentor pentru câteva generații de jurnaliști. Era un manager excelent, cu un sens absolut al cuvântului. A fost întotdeauna sincer cu el însuși și cu cititorii săi. Era un prieten apropiat al Tatălui meu. Și a devenit prieten pentru mine. Amabil, sincer, întotdeauna gata să dea sfaturi bune, ajutor și îndrumare”.

Câțiva ani mai devreme, s-a scris că era suspectat de implicare în „furtul miliardului” din 2014, sumă care a fost acordată sub formă de împrumuturi în ajun de alegeri parlamentare. Ba mai mult, fusese reținut de procurorii anticorupție, în comun cu CNA, după ce au fost efectuate percheziții acasă. S-a întâmplat exact în contextul ridicării imunității deputatelor Partidului ȘOR (acum declarat neconstituțional) Marina Tauber și Reghina Apostolova, la solicitarea lui Dumitru Robu, pe atunci procuror general interimar.

Procurorii ar fi ridicat o anumită arhivă de înregistrări video și audio ale lui Novosadiuk, prin care șeful agenției Sputnik „înregistra faptele privind transferul de mită” către angajații Procuraturii Generale, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate şi Consiliul Audiovizualului. În plus, ar fi găsit în posesia sa o casă „neagră” de marcat, în care se enumerau sumele primite de Novosadiuk de la „oamenii” lui Ilan Șor pentru invitarea în emisie a politologilor și experților care susțin Partidul Democrat. Presa a mai scris atunci că și anumite registre contabile neoficiale au fost confiscate de la Novosadiuc, fără a preciza conținutul acestora.

Tauber, Apostolova și Novosadiuk au apărut într-un raport Kroll 2 publicat de o comisie parlamentară care investiga retragerea a unui miliard de dolari de la băncile moldovenești în 2014. Până pe 28 noiembrie 2014, Ilan Șor a fost președintele consiliului de administrație al Băncii de Economii, una dintre cele trei bănci din Republica Moldova (împreună cu Unibank și Banca Socială) de la care au dispărut 1 miliard de dolari. Novosadiuk și soția sa, Margarita Tsvik, au fost membri ai consiliului de administrație al Băncii Sociale, controlată de Ilan Șor, precum și acționari ai Unibank, deținută tot de fugar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.