Un jurnalist mort, afiliat fugarului Ilan Șor și în general Kremlinului, apare în lista SIS care luptă cu oligarhii

Jurnalistul Vladimir Novosadiuk, care nu mai este printre cei vii din 2021, apare în lista persoanelor asociate oligarhilor vizați de sancțiuni publicată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în Monitorul Oficial. Cel puțin despre un singur mort se cunoaște că a fost listat și asta nu ar contravine, or UE prevede sancționarea inclusiv a persoanelor decedate pentru a preveni transferarea activelor pe numele altor persoane.

Lupta cu oligarhii: SIS publică o listă cu peste 500 de persoane și entități asociate sancționaților internațional

Vladimir Novosadiuk a decedat în urma complicațiilor provocate de COVID-19. El a fost director general al agenției de știri Sputnik-Moldova. Se cunoaște că îi era afiliat fugarului Ilan Șor, în general, Kremlinului și presei de sub tutelă. Atunci, Ilan Șor adresase un mesaj de condoleanțe: „O persoană remarcabilă, un profesionist strălucit care a devenit mentor pentru câteva generații de jurnaliști. Era un manager excelent, cu un sens absolut al cuvântului. A fost întotdeauna sincer cu el însuși și cu cititorii săi. Era un prieten apropiat al Tatălui meu. Și a devenit prieten pentru mine. Amabil, sincer, întotdeauna gata să dea sfaturi bune, ajutor și îndrumare”.

Câțiva ani mai devreme, s-a scris că era suspectat de implicare în „furtul miliardului” din 2014, sumă care a fost acordată sub formă de împrumuturi în ajun de alegeri parlamentare. Ba mai mult, fusese reținut de procurorii anticorupție, în comun cu CNA, după ce au fost efectuate percheziții acasă. S-a întâmplat exact în contextul ridicării imunității deputatelor Partidului ȘOR (acum declarat neconstituțional) Marina Tauber și Reghina Apostolova, la solicitarea lui Dumitru Robu, pe atunci procuror general interimar.

Procurorii ar fi ridicat o anumită arhivă de înregistrări video și audio ale lui Novosadiuk, prin care șeful agenției Sputnik „înregistra faptele privind transferul de mită” către angajații Procuraturii Generale, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate şi Consiliul Audiovizualului. În plus, ar fi găsit în posesia sa o casă „neagră” de marcat, în care se enumerau sumele primite de Novosadiuk de la „oamenii” lui Ilan Șor pentru invitarea în emisie a politologilor și experților care susțin Partidul Democrat. Presa a mai scris atunci că și anumite registre contabile neoficiale au fost confiscate de la Novosadiuc, fără a preciza conținutul acestora.

Tauber, Apostolova și Novosadiuk au apărut într-un raport Kroll 2 publicat de o comisie parlamentară care investiga retragerea a unui miliard de dolari de la băncile moldovenești în 2014. Până pe 28 noiembrie 2014, Ilan Șor a fost președintele consiliului de administrație al Băncii de Economii, una dintre cele trei bănci din Republica Moldova (împreună cu Unibank și Banca Socială) de la care au dispărut 1 miliard de dolari. Novosadiuk și soția sa, Margarita Tsvik, au fost membri ai consiliului de administrație al Băncii Sociale, controlată de Ilan Șor, precum și acționari ai Unibank, deținută tot de fugar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.