Comisia Pre-Vetting anunță deciziile în privința a trei candidați de pe lista înaintată de Parlament la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Într-un comunicat de presă, responsabilii anunță că unul dintre candidați s-a restras din concurs. Este vorba de Feodor Bria, lector la ULIM.

„Candidatul Feodor Bria, lector la Universitatea Liberă Internațională, s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Bria este în prezent lector universitar al Catedrei de „Drept Privat”, Facultatea Drept ULIM și doctorand la ULIM, specializarea „Drept Internațional și european public”. Pe lângă experiența de predare, în CV-ul acestuia mai găsim și funcția de director a Colegiului ULIM, funcția de membru în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor în cadrul CSM (din octombrie 2018 până în prezent) și funcția de prodecan al Facultății de Drept din cadrul ULIM.

Bria, de-a lungul anilor a participat sau a fost coordonator în mai multe proiecte girate de Universitatea ULIM, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării sau de Asociații Obștești. Feodor Bria vorbește la nivel experimentat limbile engleză și rusă, la „nivel elementar” limba franceză, iar limba maternă este româna.

Alți doi candidați nu au depus în termen declarația de avere și interese personale, iar prin urmare la fel nu au promovat concursul.

„Potrivit Comisiei, candidații din rândul non-judecătorilor Evgheni Florea, profesor universitar la Universitatea de Stat din Comrat, și Ilie Mămăligă, avocat, nu au depus în termen declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani (Declarația pentru 5 ani) și/sau anexele solicitate, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. Conform procedurii legale, deciziile Comisiei au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau a concursului, în acest caz Parlamentul. Deciziile sunt cu drept de apel și pot fi contestate de către candidați la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Totodată, cei trei candidați non-judecători au la dispoziție 48 de ore ca să anunțe Comisia dacă acceptă sau se opun publicării deciziilor motivate”, se arată în comunicat.

Amintim că, 12 candidați non-judecători, aleși în baza unui concurs public, au fost propuși de Parlament pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM. Aceștia sunt supuși evaluării integrității financiare și etice de către Comisia Pre-Vetting.

Precizăm că dintre candidații non-judecători care vor promova evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Parlamentul va numi, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, noua componență a CSM va fi formată din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #judecatori #parlament

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.