Persoanele cu boala Alzheimer care fac zilnic între 3.000 şi 5.000 de paşi îşi pot încetini semnificativ declinul cognitiv, arată un nou studiu.

Cercetarea, realizată de o echipă de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard şi publicată în luni, în prestigioasa revistă Nature Medicine, sugerează că nu este nevoie de pragul de 10.000 de paşi pe zi pentru a obţine beneficii cognitive. Chiar şi mişcarea moderată poate avea efecte notabile asupra sănătăţii creierul.

Studiul a inclus 296 de participanţi din programul Harvard Aging Brain Study, care urmăreşte etapele incipiente ale bolii Alzheimer.

Niciunul dintre participanţi nu prezenta semne de afectare cognitivă la începutul cercetării. Timp de până la 14 ani, aceştia au fost evaluaţi periodic prin teste cognitive şi investigaţii imagistice cerebrale, purtând pedometre pentru a măsura numărul mediu de paşi zilnici.

Creierul persoanelor cu risc crescut de Alzheimer prezintă de obicei acumulări anormale de proteine beta-amiloid şi tau. Deşi mecanismul exact dintre cele două nu este complet înţeles, se ştie că nivelurile de beta-amiloid cresc primele, fiind urmate de acumularea proteinei tau, asociată mai direct cu declinul cognitiv.

Rezultatele au arătat că beneficiile mişcării zilnice s-au manifestat doar la persoanele care aveau deja niveluri ridicate de beta-amiloid, adică în stadiile preclinice ale bolii.

La aceste persoane, activitatea fizică a redus ritmul de acumulare a proteinei tau, responsabilă de deteriorarea conexiunilor neuronale, încetinind astfel declinul cognitiv cu 3 până la 7 ani comparativ cu persoanele sedentare. În schimb, acumularea de beta-amiloid a continuat, fără modificări majore.

Pentru participanţii cu niveluri scăzute de beta-amiloid, adică cu risc scăzut de Alzheimer, numărul de paşi nu a influenţat semnificativ performanţele cognitive.

Autorii subliniază că persoanele cele mai expuse declinului cognitiv sunt cele cu niveluri ridicate de beta-amiloid şi activitate fizică scăzută, o categorie care ar trebui vizată prioritar prin intervenţii pentru a evita sedentarismul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concluzia studiului este încurajatoare: chiar şi un nivel redus de activitate fizică, uşor de atins pentru majoritatea vârstnicilor, poate contribui semnificativ la menţinerea funcţiilor cognitive şi la încetinirea progresiei bolii Alzheimer.

#boala Alzheimer #mișcare

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.