Persoanele cu boala Alzheimer care fac zilnic între 3.000 şi 5.000 de paşi îşi pot încetini semnificativ declinul cognitiv, arată un nou studiu.

Cercetarea, realizată de o echipă de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard şi publicată în luni, în prestigioasa revistă Nature Medicine, sugerează că nu este nevoie de pragul de 10.000 de paşi pe zi pentru a obţine beneficii cognitive. Chiar şi mişcarea moderată poate avea efecte notabile asupra sănătăţii creierul.

Studiul a inclus 296 de participanţi din programul Harvard Aging Brain Study, care urmăreşte etapele incipiente ale bolii Alzheimer.

Niciunul dintre participanţi nu prezenta semne de afectare cognitivă la începutul cercetării. Timp de până la 14 ani, aceştia au fost evaluaţi periodic prin teste cognitive şi investigaţii imagistice cerebrale, purtând pedometre pentru a măsura numărul mediu de paşi zilnici.

Creierul persoanelor cu risc crescut de Alzheimer prezintă de obicei acumulări anormale de proteine beta-amiloid şi tau. Deşi mecanismul exact dintre cele două nu este complet înţeles, se ştie că nivelurile de beta-amiloid cresc primele, fiind urmate de acumularea proteinei tau, asociată mai direct cu declinul cognitiv.

Rezultatele au arătat că beneficiile mişcării zilnice s-au manifestat doar la persoanele care aveau deja niveluri ridicate de beta-amiloid, adică în stadiile preclinice ale bolii.

La aceste persoane, activitatea fizică a redus ritmul de acumulare a proteinei tau, responsabilă de deteriorarea conexiunilor neuronale, încetinind astfel declinul cognitiv cu 3 până la 7 ani comparativ cu persoanele sedentare. În schimb, acumularea de beta-amiloid a continuat, fără modificări majore.

Pentru participanţii cu niveluri scăzute de beta-amiloid, adică cu risc scăzut de Alzheimer, numărul de paşi nu a influenţat semnificativ performanţele cognitive.

Autorii subliniază că persoanele cele mai expuse declinului cognitiv sunt cele cu niveluri ridicate de beta-amiloid şi activitate fizică scăzută, o categorie care ar trebui vizată prioritar prin intervenţii pentru a evita sedentarismul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Concluzia studiului este încurajatoare: chiar şi un nivel redus de activitate fizică, uşor de atins pentru majoritatea vârstnicilor, poate contribui semnificativ la menţinerea funcţiilor cognitive şi la încetinirea progresiei bolii Alzheimer.

#boala Alzheimer #mișcare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.