Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă privind modificarea cadrului normativ al protecției mediului pentru prevenirea sau reducerea generării de deșeuri. Este un pas important spre o economie circulară și un mediu sănătos.

Proiectul vizează excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor, permițând gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică. Aceasta reprezintă un pas spre trecerea către o economie circulară, fapt care se înscrie în prevederile Convenției Stockholm, privind poluanții organici persistenți la care Republica Moldova este parte, conform cărora anvelopele uzate prezintă un combustibil alternativ care poate fi utilizat pentru coincinerare (de exemplu, în cuptoarele de ciment).

De asemenea, proiectul prevede cerințe de gestionare a deșeurilor periculoase, rezultate din activitatea medicală și stabilește interdicții pentru incinerarea și coincinerarea deșeurilor periculoase, cu excepția cazurilor cînd există un pericol iminent pentru sănătate și mediu.

Republica Moldova este parte a unui șir de tratate internaționale privind protecția mediului. De asemenea, au fost întreprinse un șir de măsuri la nivel național, printre care restricțiile impuse pentru utilizarea și comercializarea pungilor, tacâmurilor, farfuriilor și a altor accesorii de masă fabricate din plastic.

#economie circulară #Guvern #prevenirea deșeurilor

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.