Un pește de 12 milimetri emite un sunet la fel de puternic ca cel al unui foc de armă. Misterul deslușit de cercetători

Oamenii de știință au dezvăluit că unul dintre cei mai mici pești din lume, care măsoară în jur de 12 mm, poate scoate un sunet la fel de puternic ca cel al unui foc de armă, relatează The Guardian.

Masculul Danionella cerebrum, un pește găsit în cursurile de apă din Myanmar, produce sunete care depășesc 140 de decibeli, conform studiului publicat în revista PNAS, echivalentul unei sirene de ambulanță sau al unui ciocan pneumatic.

Cel mai comun mecanism de producere a sunetului la pești implica vibrații ale vezicii înotătoare – un organ plin de gaz folosit pentru a controla plutirea – determinate de contracțiile ritmice ale unor mușchi specializați în „tobe”, se arată în lucrare.

Totuși, mecanismul de producere a impulsurilor sonore generate de Danionella cerebrum, care are cel mai mic creier cunoscut dintre toate vertebratele, a fost un mister, întrucât mecanismele musculare legate de vezica înotătoare nu au oferit o explicație plauzibilă pentru originea sunetului.

Savanții de la Universitatea Charite din Berlin au descoperit că peștele are un sistem unic de producere a sunetelor, care implică un cartilaj de tobă, un nerv special și un mușchi rezistent la oboseală. Acest lucru permite peștelui să accelereze cartilajul de tobă cu forțe extreme și să genereze impulsuri rapide și puternice.

„Înțelegerea acestei adaptări extraordinare extinde cunoștințele noastre despre mișcările animalelor și evidențiază diversitatea remarcabilă a mecanismelor de propulsie între specii, contribuind la înțelegerea mai largă a biologiei evolutive și a biomecanicii”, se arată în document.

Echipa de cercetători a utilizat materiale video cu mare viteză pentru a investiga mecanismul de producere a sunetului.

Pentru a produce sunetul, o coastă care se află lângă vezica de înot este mutată de un mușchi special într-o bucată de cartilaj. Când coasta este eliberată, aceasta lovește vezica înotătoare și produce sunetul de tobă. Coasta este mult mai dură la masculi, ceea ce explică de ce femelele nu produc sunete.

Cercetătorii nu au reușit să afle motivul pentru care peștii scot sunete atât de puternice, dar au sugerat că acestea ar putea ajuta la navigarea în apele tulburi sau ar putea fi o tactică agresivă folosită de masculi pentru a-i avertiza pe rivali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#foc de arma #pește

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.