Simona Halep (32 de ani) a creat o premieră în tenisul feminin. În sensul că i-a fost interzisă să joace tenis, timp de un an și jumătate, deși sancțiunea ei, după decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv e de doar 9 luni.

În mod normal, „Simo“ ar fi trebuit să revină în turnee, începând cu data de 6 iulie 2023. În acel moment însă, ea nu primise nici măcar prima decizie, cea de la tribunalul Sport Resolutions. Care a venit abia pe 12 septembrie 2023. La 11 luni după testul antidoping picat de Halep, la US Open.. Această întârziere reprezintă o altă anomalie, în condițiile în care ITIA (Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului) a tras de timp, cât a putut, până să avem primul verdict, cel de la Sport Resolutions.

Acest caz revoltător, cu Simona Halep în prim-plan, a ajuns în atenția celor de la PTPA. Vorbim despre Asociația Jucătorilor Profesioniști, înființată de Novak Djokovici. Acest amănunt a fost dezvăluit pentru Adevărul de către jurnalistul Cristian Mîndru (comentator TVR Sport, Digi Sport, Eurosport).

„Se creează un precedent. Cazul Halep e primul în care un sportiv e suspendat și stă mai mult decât perioada suspendării după recurs. Ori de aici ar trebui să învățăm niște lucruri. ITIA și Sport Resolutions, în prima instanță, au lungit lucrurile foarte mult cu amânări repetate. Practic, cele două organisme s-au antepronunțat în cazul Halep! Au spus ceva de genul: <<Lungim puțin, că tu, oricum, ești vinovată și o să stai suspendată, cât lungim noi procesul>>. Nu e OK treaba asta! Și PTPA, Asociația Jucătorilor Profesioniști, fondată de Novak Djokovici, vrea să ia drept exemplu acest caz Halep și să încerce să schimbe puțin lucrurile. Pentru că procedurile birocratice în astfel de situații durează foarte mult. Iar în cazul jucătorilor, pentru că vorbim despre niște cariere care durează doar câțiva ani, lucrurile trebuie să se miște mai repede. Într-un timp rezonabil”, a spus comentatorul TVR.

„Adică, dacă ne uităm pe cronologia cazului Halep, ea a aflat că a picat testul antidoping în octombrie 2022 și a primit decizia Sport Resolutions abia pe la mijlocul lunii septembrie, în 2023. După 11 luni! E foarte mare această perioadă de așteptare. Și, după așteptarea pentru recurs, audieri și așa mai departe, iată unde s-a ajuns. La o situație unică și anormală din care singurul om care a pierdut e Simona”, a adăugat el.

29 august 2022 e data ultimului meci jucat de Simona Halep, în turul I, la US Open. În acel moment, ea ocupa locul 7 în lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#precedent #Romania #Simona Halep #Tenis

Noua forță de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile din Serbia, anunță Comisia Electorală Republicană a Serbiei. Conform acestor date, 40,41% dintre alegătorii țării au votat pentru lista fostului președinte Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea încă înainte de anunțarea rezultatelor.

În total, pe buletinele de vot au figurat 18 partide și liste electorale, dar 15 dintre acestea au obținut sub 1% din voturi. Prezența la urne a fost foarte ridicată pentru Serbia, ajungând la 68,39%.

Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea partidului său

Președintele Partidului Progresist Sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia și a declarat că mișcarea studențească ar urma să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul sârb înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, lista electorală „Studenții câștigă” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate parlamentare, scrie BBC.

Vučić a făcut declarația în fața susținătorilor săi, precizând că partidul său ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, în pofida celor 1,72 milioane de voturi acumulate.

Liderul sârb a explicat că estimările se bazează pe un eșantion stratificat și a admis că rezultatul nu este suficient pentru menținerea majorității parlamentare. Totodată, el a menționat că alte formațiuni politice ar putea obține un număr redus de mandate, inclusiv reprezentanții maghiarilor din Voivodina și cei ai comunității albaneze.

Un factor important al scrutinului a fost prezența ridicată la vot, estimată la aproape 68%, potrivit informațiilor prezentate de BBC. Alegerile au fost marcate de cozi la secțiile de votare, inclusiv în afara Serbiei, în orașe precum Ljubljana, München, Los Angeles și Chicago.

În ziua scrutinului, organizația independentă CRTA a semnalat numeroase nereguli și o creștere a incidentelor violente în apropierea unor secții de votare. Agenția AFP a relatat însă că poliția nu a confirmat cazuri grave de violență legate de alegeri. La Belgrad, autoritățile au blocat străzile din jurul sediului Comisiei Electorale Republicane.

Alegerile anticipate au fost organizate în contextul unei crize politice prelungite. În septembrie, Vučić a dizolvat parlamentul, la propunerea guvernului, iar ulterior a renunțat la funcția de președinte. Potrivit relatării BBC, decizia a fost interpretată de unii analiști drept o încercare de a reveni în fruntea guvernului, în condițiile în care legislația nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Serbia se confruntă de aproape doi ani cu proteste și tensiuni politice, declanșate după tragedia din gara orașului Novi Sad, din 1 noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Criticii guvernării au invocat corupția și neglijența drept cauze ale tragediei.

Mișcarea studențească a devenit principalul contestatar al partidului lui Vučić, cerând asumarea responsabilității pentru tragedie și schimbări politice. În schimb, susținătorii liderului sârb acuză mișcarea că ar urmări organizarea unei „revoluții colorate”, acuzații respinse de reprezentanții acesteia.

Vučić susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar s-a opus impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. În campanie, el a promis majorări de pensii și salarii pentru angajații din sectorul public, precum și investiții suplimentare în sistemul public de sănătate. Opoziția a criticat aceste promisiuni, pe care le consideră populiste, și a cerut reforme pentru combaterea corupției.