Banca centrală a unui stat european intenţionează să readucă pe teritoriul naţional întreaga rezervă de aur, care are o valoare de aproximativ şase miliarde de dolari. Motivul: asigurarea securității rezervei în perioade de criză. Asta va face din Serbia prima ţară din Europa de Est care nu păstrează niciunul din lingourile sale de aur în hub-urile tradiţionale precum Elveţia, Marea Britanie şi SUA, scrie Bloomberg.
„Prin returnarea aurului în țară, Banca Națională a Serbiei a urmărit să crească disponibilitatea și securitatea rezervelor de aur în perioade de criză și incertitudine”, a declarat banca centrală ca răspuns la întrebări, adăugând că eforturile de repatriere au început în 2021 pe fondul „unui mediu de incertitudine globală sporită”.
Ritmul acumulării de aur de către băncile centrale globale s-a dublat după înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei în 2022, evidențiind riscul politic al deținerii de active denominate în dolari și euro. Depozitarea lingourilor de aur pe plan intern le protejează de acest tip de interferență externă.
Serbia a cumpărat 17 tone din străinătate între 2019 și anul trecut, pe lângă cel puțin 19 tone de la unitatea locală a Zijin Mining Group Co.Aceasta a adus rezervele totale la 50,5 tone, toate depozitate la Belgrad, cu excepția a cinci tone cumpărate în 2024 și încă depozitate în Elveția, deocamdată. Această cantitate de aur valorează aproximativ 6 miliarde de dolari la prețurile spot actuale ale aurului.Cele cinci tone rămase vor fi aduse acasă „cât mai curând posibil”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Jorgovanka Tabakovic. Cota regiunii din rezervele de aur deținute pe plan intern variază de la 86% în Ungaria vecină la aproximativ 25% în Polonia, conform datelor compilate de Bloomberg.
Serbia a cântărit argumentele pro și contra înainte de a decide repatrierea, a declarat banca centrală, menționând că prezența aurului în centrele de piață facilitează vânzarea sau acordarea de împrumuturi.
O parte semnificativă din rezervele mondiale de aur, în valoare de aproximativ 550 de miliarde de dolari la prețuri actuale, este deținută în seiful Băncii Angliei din Londra, centrul global pentru tranzacționarea metalelor prețioase.
Rezerva Federală din New York depozitează aur și pentru alte țări, inclusiv Germania și Olanda. Aceasta a devenit o problemă politică majoră în Germania în urmă cu mai bine de un deceniu, determinând o repatriere extrem de mediatizată pentru a crește ponderea aurului deținut în țară. Metalul era deținut în SUA parțial din cauza apropierii Germaniei de forțele sovietice și a fricii de invazie în timpul Războiului Rece și a rămas acolo după căderea Zidului Berlinului.
Operațiuni similare au fost întreprinse de Polonia și Olanda, iar cererile de aduce aur în lingouri în depozitele interne au avut ecou în Slovacia și România.
Depozitarea aurului în propriile granițe rezonează bine cu partidele populiste în plină renaștere, precum Alternativa pentru Germania, care o consideră o asigurare necesară împotriva amenințărilor politice din străinătate.
Potrivit cifrelor oficiale, la data de 16 iulie 2025, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Serbiei se situau la 50,05 tone, cu o valoare de piaţă de aproximativ 4,7 miliarde euro. Metalul preţios reprezintă în prezent 17,2% din totalul rezervelor valutare ale Serbiei.
În ultimii ani, Serbia a fost unul dintre cei mai activi cumpărători de aur din Europa. În 2024, Banca Naţională a Serbiei a adăugat 3,2 tone de aur la rezerva sa, şi de la începutul acestui an a achiziţionat peste 2,3 tone de aur.
SUA au cele mai mare rezerve de aur din lume, de 8.133 de tone, urmate de Germania, Italia, Franţa, Rusia şi China. În rândul cumpărătorilor recenţi, Polonia a fost lider din punctul de vedere al achiziţiilor de aur ale băncilor centrale în 2024, cu 89,5 tone, urmată de Turcia şi India.
