Un tânăr homosexual leton, Normunds Kindzulis, în vârstă de 29 de ani, un îngrijitor, a murit ars în hainele sale stropite cu benzină, provocând o polemică în care asociaţii acuză un atac homofob, în timp ce poliţia, acuzată de inacţiune, nu exclude o sinucidere în urma unor ameninţări.

Normunds Kindzulis a suferit la 23 aprilie, arsuri pe 85% din suprafaţa corpului şi a murit miercuri din cauza rănilor. El a primit ameninţări cu moartea cu caracter homofob şi s-a mutat de la Riga la Tukums, un oraş liniştit, situat la 70 de kilometri vest de capitală, scrie presa. Însă şi la Tukums a fost ţinta unor atacuri homofobe şi a fost agresat fizic în patru rânduri. Poliţia locală nu exclude ipoteza unei sinucideri, din cauza ameninţărilor pe care le-a primit.

Preşedintele Egils Levits, un fost judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a declarat că „nu există loc pentru ură în Letonia”. Poliţia locală a refuzat iniţial să deschidă o anchetă, anunţând că nu există ”probe” care să arate că s-a comis vreo infracţiune.

Însă, după moartea lui Normunds Kindzulis, poliţia este obligată de lege să deschidă o anchetă penală. O anchetă separată – cu privire la presupusa inacăţiune a Poliţiei din Tukums, care nu a anchetat ameninţări cu moartea ale victimei – a fost de asemenea deschisă. C

Colegul şi colocatarul victimei, Artis Jaunklavins, care este spitalizat în continuare, a declarat pentru site-ul de ştiri Delfi că l-a găsit „arzând ca o torţă” în faţa casei. „Am încercat să sting flăcările, l-am luat şi l-am pus în cadă, însă arsurile erau prea grave, iar hainele îi erau încrustate în piele”, declară el.

#Riga #tanar homosexual

Șeful poliției iraniene a lansat un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce autoritățile numesc „revolte”, cerându-le să se predea, după reprimarea violentă a protestelor izbucnite în ultimele săptămâni. Anunțul vine în contextul unei ample operațiuni de represiune, soldată cu mii de morți și arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, scrie Digi24.

Declanșată pe 28 decembrie de proteste împotriva costului vieții, mobilizarea a luat un avânt semnificativ pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică aflată la putere din 1979, pentru a fi urmată de o represiune violentă care, potrivit unor ONG-uri, a provocat mii de morți.

„Tinerii care s-au trezit implicați fără să știe în revolte sunt considerați persoane induse în eroare, nu soldați inamici”, a declarat șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat.

El le-a acordat celor implicați „maximum trei zile” pentru a se preda, asigurându-i că vor fi tratați cu „mai multă clemență”.

Șefii puterilor executivă, legislativă și judiciară ale țării au afirmat, la rândul lor, că îi vor „pedepsi decisiv” pe instigatorii „incidentelor teroriste”, într-o declarație comună difuzată la televiziunea de stat.

Agenția de știri iraniană Tasnim a relatat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au menționat o cifră de 20.000 de arestări.

Protestele au fost înăbușite printr-o represiune descrisă drept „masacru” de Amnesty International, pe fondul unei întreruperi fără precedent a comunicațiilor, care durează de unsprezece zile. Accesul la internet ar urma să revină treptat la normal în această săptămână, au anunțat autoritățile luni, după o restabilire limitată a accesului duminică.

Cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, potrivit celui mai recent bilanț al ONG-ului Iran Human Rights, citat de United Nations.

Alte estimări, conform organizației, plasează numărul morților la peste 5.000, iar unele chiar până la 20.000. Liderul suprem, Ali Khamenei, a vorbit despre „mii de oameni uciși”, atribuind decesele „răzvrătiților” manipulați de Statele Unite și Israel.