Jeff Bezos a anunțat săptămâna trecută că va fi alături de fratele său la bordul capsulei care va fi propulsată de o rachetă Blue Origin la limita spațiului cosmic. La bord va fi însă și un „turist” spațial, compania lui Bezos anunțând în urmă cu o lună că va scoate un loc la vânzare. Acesta a fost vândut la o licitație publică, care s-a încheiat sâmbătă, 12 iunie. Locul a fost adjudecat pentru prețul de 28 de milioane de dolari, bani care vor fi folosiți în scopuri caritabile.

Licitația publică a fost transmisă live și a durat doar 10 minute. Prețul de pornire pentru un loc lângă Jeff Bezos în capsula spațială a fost de 4,9 milioane de dolari, iar 20 de clienți interesați au licitat pentru a câștiga acest loc. Acești 20 de participanți au fost aleși dintr-un total de 7.600 de persoane care s-au înscris inițial pe site-ul oficial. Înscrierile au fost realizate din 159 de țări din toată lumea, iar acestea au licitat inițial în secret, ajungând astfel la prețul de 4,8 milioane de dolari.

Încă nu a fost anunțat public numele câștigătorului licitației, întrucât există procedee birocratice care necesită finalizare înainte. Totuși, având în vedere că suntem la aproximativ o lună distanță de lansarea capsulei, directorul Blue Origin, Ariane Cornell, spune că vom afla destul de repede identitatea „turistului” spațial.

Cele 28 de milioane de dolari vor fi donate către Club for the Future, organizație non-profit fondată de Blue Origin, care încurajează generațiile următoare „să studieze domeniile STEM pentru a ajuta la construirea unui viitor al omenirii în spațiu”.

Jeff Bezos ar putea deveni astfel primul miliardar care ajunge în spațiu la bordul unei aeronave dezvoltată chiar de compania sa. Elon Musk, fondatorul SpaceX, nu pare să fie foarte grăbit să ajungă în spațiu la bordul capsulelor Crew Dragon, deși a spus că ia în considerare o plecare pe Marte la bordul unui Starship, cândva în viitor, dar că nu va face parte din echipele de colonizare a planetei. De altfel, acesta a declarat public faptul că, cel mai probabil, mulți dintre cei care vor merge pe Marte vor muri acolo.

#Jeff Bezos #spatiu cosmic #zbor in cosmos

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.