Amazon testează roboţi umanoizi în depozitele sale din SUA fiind un indiciu că gigantul tech îşi va automatiza mai multe dintre operaţiunile sale şi va renunţa treptat la lucrători umani.

Amazon a transmis că scopul este de a livra comenzile mai eficient şi mai rapid clienţilor. În această perioadă, compania testează un nou robot numit Digit produs de Agility Robotics, care are braţe şi picioare şi se poate mişca, poate apuca şi manipula obiecte într-un mod similar cu un om. Poate transporta marfa în depozite şi să livreze colete la domiciliul clientului.

Automatizarea are loc după ce mai mulţi lucrători s-au plâns că Amazon ,,i-au tratat ca pe nişte roboţi ani de zile”. Mulţi nu erau lăsaţi să meargă nici măcar la toaletă decât o singură dată la fiecare tură, fiind relatate poveşti terifiante despre cum angajaţii improvizau şi veneau cu sticle la muncă pentru a urina.

În mai 2023, trei livratori au dat Amazon în judecată, susţinând că se confruntau cu condiţii de muncă „inumane” care le interziceau să se oprească pentru a merge la toaletă pe durata programului, ajungând să urineze în sticle improvizate, raportează Forbes.

De asemenea, s-a confruntat cu procese din partea angajaţilor de culoare pentru discriminare şi din partea procurorului general din New York, care a acuzat compania că nu a reuşit să ofere un mediu sigur în timpul Covid-19.

Acum, automatizarea ar putea însemna o accelerare a reducerii locurilor de muncă, amplificării şomajului şi a numărului de persoane fără adăpost în ţările dezvoltate, dar Amazon a transmis că sistemele sale robotice au ajutat de fapt la crearea a ,,sute de mii de locuri de muncă noi” în cadrul operaţiunilor sale.

Potrivit gigantului tech, sunt peste 750.000 de roboţi care colaborează cu lucrătorii umani, fiind adesea folosiţi pentru a prelua ,,sarcini foarte repetitive” sau suprasolicitante. Amazon promite să livreze colete într-o oră, folosind drone, potrivit BBC.

#Amazon #angajati #curieri #tehnologie

Parlamentul se va întruni marți, 22 septembrie, în ședință extraordinară pentru a examina declararea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Potrivit lui Grosu, decizia a fost convenită împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile, în contextul situației critice din sectorul energetic.

„Așa cum a anunțat doamna președintă Maia Sandu, în urma Consiliului Național de Securitate, am convenit împreună cu Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic”, a declarat Igor Grosu.

Ședința extraordinară a Parlamentului este programată pentru 22 septembrie, ora 14:30. Șeful Legislativului susține că, în această perioadă, autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

„Prioritatea noastră a tuturor este să avem apă, gaz, căldură, lumină și instituțiile statului să lucreze împreună pentru siguranța oamenilor”, a mai spus Grosu.

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.